ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 61/2011

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 213 din 1 septembrie 2010, Tribunalul Vaslui, secția penală, l-a condamnat pe inculpatul F.A., (fiul lui F.F. și C.G.), la 5 ani închisoare și 1 an pedeapsa a interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat art. 174 - 175 lit. c), cu aplicarea art. 74 lit. a), b), c) și a art. 76 alin. (2) C. pen. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., pe durata executării pedepsei a fost interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului iar conform art. 88 alin. (1) C. pen. a fost dedusă prevenția la zi. S-a luat act că că partea vătămată F.M.L. și Spitalul Municipal E.B. Bârlad nu s-au constituit părți civile în cauză. Au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile Serviciul de Ambulanță Județean Vaslui și Spitalul Clinic de Urgență P.D.N.O. lași. În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificată prin O.U.G. nr. 72/2006, și art. 998, art. 999 C. civ. inculpatul F.A. a fost obligat să plătească Serviciului de Ambulanță Județean Vaslui, cu titlu de cheltuieli de transport a părții vătămate F.M.L., suma de 950,1 lei și Spitalului Clinic de Urgență P.D.N.O.

lași cu titlu de cheltuieli de spitalizare ale aceleiași părți vătămate, suma de 4708,74 lei, actualizate la data executării. În baza art. 118 lit. b) C. pen., a fost confiscat de la inculpatul F.A. un levier metalic de culoare roșie, corp delict, care a fost înregistrat la poziția nr. 66/2010 în registrul de corpuri delicte al instanței. Potrivit art. 117 C. pen., s-a dispus, după executarea pedepsei închisorii, expulzarea inculpatului din România în Italia, țara sa de origine. Totodată, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.300 lei, din care suma de 400 lei reprezintă onorariul interpretului de limbă italiană. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență următoarele: Inculpatul F.A., în vârstă de 60 ani, este cetățean italian, căsătorit cu F.M.L., cu care a locuit în Elveția, după care s-au mutat în Municipiul Bârlad, județul Vaslui, unde au edificat o casă, locuind împreună.

În ziua de 25 aprilie 2010, de dimineață, inculpatul și soția sa s-au deplasat la piața din Bârlad pentru unele cumpărături, iar la întoarcere s-au oprit la restaurantul Hotelului M., unde au consumat coniac, respectiv C. Ulterior, înainte de ora prânzului, au revenit la domiciliu, unde inculpatul s-a preocupat să pregătească masa, timp în care partae vătămată s-a deplasat la domiciliul mamei sale, care nu locuiește la mare distantă. În jurul prânzului, partea vătămată a venit și ea acasă, prilej cu care, între aceștia, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și a faptului că partea vătămată a întârziat deși inculpatul îi gătise s-a iscat un conflict alimentat și de neînțelegeri cu privire la întoarcerea lor în Elveția.

Pe fondul conflictului la care au ajuns, inculpatul și partea vătămată au început să spargă diverse bunuri în casă. Ca urmare acestor violențe, partea vătămată a ieșit din casă și a mers spre poarta de ieșire din curte spre stradă. Inculpatul, pentru a o împiedica să plece, a lovit-o de mai multe ori pe partea vătămată peste extremitatea cefalică, cu un levir de culoare roșie, ceea ce a determinat căderea soției în stare de inconștiență. Ulterior agresiunii, inculpatul a așezat levierul lângă peretele locuinței iar o vecină a anunțat ambulanța, care a transportat partea vătămata la Spitalul Municipal de Urgență E.B. Bârlad, unde datorită stării alterate a sănătății, a fost transferată, în aceeași zi, la Spitalul Clinic de Urgență P.D.N.O.

lași, unde i s-au acordat îngrijiri medicale până la 07 mai 2010. Prin raportul de expertiză medico - legală al Serviciului Medico-Legal Județean Vaslui, a rezultat că partea vătămată F.M.L. a prezentat leziuni traumatice de tipul fracturii cominutive, cu înfundare parieto-occipitală dreaptă, cu iradiere occipitală și în solzul temporal, cu plagă delabrantă a scalpului, fracturii mastoidiene și de stâncă temporală dreaptă, cu otolicvoree și otoragie dreaptă, rhinolicvoree, contuziei cerebrale frontale incipiente, parezei de nerv facial drept, de tip periferic și a hemotimpanului drept, plăgilor contuze și echimoze.

Leziunile au putut fi produse prin lovire cu un obiect contondent, posibil rangă metalică de lungime medie, aplicată la nivelul extremității cefalice, în număr de cel puțin două lovituri, într-o succesiune ce nu se poate stabili; totodată, raportul a arătat că leziunile au pus în primejdie viața victimei și au necesitat, pentru vindecare 26-28 zile îngrijiri medicale. Împotriva sus- arătatei sentințe, în termen legal, inculpatul F.A. a declarat apel, criticând-o sub aspectul individualizării pedepsei aplicate (cuantum și modalitate de executare), respective, a solicitat reducerea cuantumului până la minimul special prevăzut de lege și suspendarea executării acesteia. În susținerea motivelor de apel s-au invocat circumstanțele personale ale inculpatului (vârsta, lipsa antecedentelor penale, regretul față de săvârșirea faptei, atitudinea procesuală cât și cea anterioară săvârșirii faptei, de asemenea, și poziția procesuală a părții vătămate - soția acestuia).

Prin Decizia penală nr. 158 din 12 octombrie 2010, Curtea de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis apelul declarat de inculpatul F.A., a desființat, în parte, în latura penală, sentința și rejudecând a redus cuantumul pedepsei închisorii de la 5 ani la 4 ani închisoare, care i-a fost aplicată inculpatului - pentru tentativă la infracțiune de omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. c), cu aplicarea art. 74 lit. a), b), c) și a art. 76 alin. (2) C. pen. În baza art. 86 1 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării acestei pedepse de 4 ani închisoare pe un termen de încercare de 8 ani. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.

În temeiul art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul a fost obligate să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vaslui (organ desemnat de instanță cu supravegherea inculpatului), la datele fixate de acesta; - să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență ; A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. A fost dedusă din pedeapsă, perioada arestării preventive, de la 26 aprilie 2010, până la punerea efectiva în libertate.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză. A fost înlăturată din sentința apelată dispoziția referitoare la expulzarea din România a inculpatului F.A., după executarea pedepsei închisorii. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel a reținut cele ce urmează: Situația de fapt a fost temeinic reținută de către prima instanță, iar vinovăția inculpatului în săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat (faptă recunoscută și de acesta) a fost dovedită, prin întreg materialul probator administrat.

Fapta rezultată probator a fost evaluată prin prisma tuturor circumstanțelor reale - împrejurări și modalități concrete ale săvârșirii, participația inculpatului, cât și atitudinea părții vătămate; de asemenea, relevante și evaluate just au fost concluziile raportului de expertiză medico-legală privind-o pe partea vătămată. S-a reținut că, deși, inculpatul nu l-a urmărit totuși el a acceptat rezultatul socialmente periculos produs prin fapta sa și numai prin intervenția promptă și profesională a cadrelor medicale care au depus un efort deosebit victima a putut fi salvată de la deces. Activitatea inculpatului imediat după producerea faptei mai ales ajutorul acordat victimei cât și aspectele evidențiate prin declarațiile martorilor și ale părții vătămate au conturat faptul că acesta nu a mai acționat violent asupra soției sale - conflictul fiind într-adevăr unul spontan.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei au fost evaluate corespunzător de către instanța de fond care a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de lege, art. 74 lit. a), b), c) C. pen., aplicând corespunzător efectele acestora prev. de art. 76 alin. (2) C. pen. Prin reevaluarea circumstanțelor atenuante argumentate anterior, instanța de apel a apreciat că reducerea pedepsei aplicate se impune până la cuantumul de 4 ani și că este cazul să se facă aplicarea dispozițiilor art. 86 1 C. pen., privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate, condițiile legale fiind îndeplinite iar măsurile de supraveghere impuse prin dispozițiile art. 86 3 C. pen.

fiind în măsură să contribuie la reflecțiile inculpatului privind respectarea ordinii de drept, astfel încât să nu mai intre în conflict cu legea penală. Împotriva acestei din urmă decizii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași a declarat, în termen legal, prezentul recurs, solicitând casarea deciziei și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond, pentru motivele expuse pe larg în practicaua deciziei (caz de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.). Recursul nu este nefondat. Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut în mod corect, pe baza probelor administrate, fapta și vinovăția inculpatului și au făcut o încadrare corespunzătoare în dispozițiile legii penale.

Verificând hotărârile atacte, respectiv, actele și lucrările de la dosar, Înalta Curte constată că instanța de apel a făcut o corectă aplicare în speță a criteriilor de individualizare a pedepsei aplicate, acordând semnificația cuvenită atât pericolului social concret al faptei reținute în sarcina inculpatului cât și datelor ce caracterizează persoana acestuia - în vârstă de 60 ani, lipsa antecedentelor penale, ajutorul acordat victimei și achitarea în întregime cheltuielilor ocazionate cu însănătoșirea, cât și aspectele evidențiate prin declarațiile martorilor și ale părții vătămate, care au conturat faptul că acesta nu a mai acționat violent asupra soției sale - conflictul fiind, într-adevăr, unul spontan.

O reindividualizare a pedepsei, astfel cum solicită Parchetul nu se justifică, scopul pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen., putând fi realizat prin executarea pedepsei aplicate de instanța de apel și anume cu suspendarea sub supraveghere a executării. Tot astfel, Înalta Curte apreciază că măsurile de supraveghere impuse prin dispozițiile art. 86 3 C. proc. pen. sunt în măsură să contribuie la formarea unei atutudini corecte față de ordinea de drept și față de regulule de conviețuire socială. Față de considerentele ce precedă, avându-se în vedere și faptul că, verificându-se decizia atactă în raport cu prevederile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică existența altor motive, care, analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează ca recursul declarat în cauză să fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași împotriva Deciziei penale nr. 158 din 12 octombrie 2010 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul F.A. Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul M.J. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 ianuarie 2011.