ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1624/2012

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Buzău sub nr. 5163 din 27 iulie 2011 reclamanta C.V. a chemat în

judecată pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților

solicitând să se constate refuzul nejustificat și abuziv al acesteia de a

efectua plata ultimei tranșe din despăgubirile în sumă de 73.018, 4 RON, să fie

amendat reprezentantul pârâtei, să fie obligată pârâta la plata dobânzii medii

bancare anuale aferente sumei datorate și neachitate și învestirea cu formulă

executorie a titlului executoriu Hotărârea nr. 38/2008 a Comisiei județene

pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

Prin Sentința nr.

3766 din 3 noiembrie 2011, Tribunalul București a admis excepția necompetenței

sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Curții de apel Ploiești, reținându-se că potrivit art. 3 pct. 1 C. proc. civ.

și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 procesele și cererile în materie de

contencios administrativ, privind actele autorităților publice centrale se

judecă de secțiile de contencios administrativ ale curților de apel.

S-a mai reținut că

art. 8 alin. (5) și (6) din Legea nr. 290/2003 instituie competența materială a

tribunalelor exclusiv în ceea ce privește plângerea împotriva soluției date

contestațiilor administrative de către A.N.R.P. vizând legalitatea și

temeinicia hotărârilor emise de comisiile județene pentru aplicarea Legii nr.

290/2003, iar în cazul de față reclamanta nu a contestat hotărârea comisiei

județene.

Cauza a fost înregistrată

pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr. 975/42/2011 iar la data de 5 decembrie

2011 reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că solicită plata sumei de

182.546 RON în totalitate, conform hotărârii nr. 43 emisă de Prefectura

Județului Buzău, precum și penalități de întârziere pe fiecare zi.

Prin Sentința nr. 9

din 16 ianuarie 2012, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, contencios

administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a instanței

invocată din oficiu și a declinat competența soluționării acțiunii formulată de

reclamanta C.V. în favoarea Tribunalului Buzău. Totodată, a constatat

conflictul negativ de competență și a înaintat cauza la Înalta Curte de Casație

și Justiție pentru soluționare.

A reținut Curtea de

Apel Ploiești că din economia dispozițiilor art. 8 alin. (5) și (6) din Legea

nr. 290/2003 coroborate cu cele ale art. 17 alin. (6) din H.G. nr. 57/2008

privind modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 290/2003

aprobate prin H.G. nr. 1120/2006 rezultă că și în cazul refuzului autorității

de a acorda despăgubirile stabilite prin hotărârea comisiei județene,

competența materială aparține tribunalului.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 20 pct. 2, art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ.,

urmează să stabilească instanța competentă a soluționa pricina în raport cu

obiectul acesteia și cu dispozițiile legale incidente ei.

În speță, obiectul

acțiunii îl constituie obligarea pârâtei Autoritatea Națională pentru

Restituirea Proprietăților la plata unor sume, actualizate la data plății,

cuvenite reclamantei cu titlu de despăgubiri, în baza unor hotărâri emise de

Comisia Județeană Prahova de aplicare a Legii nr. 290/2003.

Rezultă, deci, că

este vorba despre o acțiune în pretenții, având drept cauză neplata în termenul

legal a unor despăgubiri stabilite printr-un act administrativ.

Înalta Curte

apreciază că pentru corecta soluționare a problemei de drept aflată în litigiu

sunt relevante dispozițiile art. 8 din Legea nr. 290/2003, precum și normelor

metodologice de aplicare a acestui act normativ.

Astfel, conform

prevederilor legale sus-menționate, în termen de 15 zile de la comunicare,

solicitantul nemulțumit de hotărârea comisiei județene, respectiv a

municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 poate face

contestație la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților -

Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 (alin. (3)) și în termen de cel

mult 60 de zile, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților -

Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 va analiza contestațiile și le va

aproba sau le va respinge prin decizie motivată a vicepreședintelui Autorității

Naționale pentru Restituirea Proprietăților care coordonează activitatea

Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 (alin. (4)).

De asemenea, potrivit

aceluiași articol, hotărârile Autorității Naționale pentru Restituirea

Proprietăților sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în

condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările

ulterioare (alin. (5)) și hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse căilor

de atac prevăzute de lege (alin. (6)).

Tot astfel, art. 17

alin. (6) din H.G. nr. 57/2008 privind modificarea normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 290/2003, aprobate prin H.G. nr. 1120/2006, prevede că

deciziile vicepreședintelui sunt supuse controlului judecătoresc, conform

prevederilor legale, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la

comunicare, la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia

domiciliază solicitantul.

Din interpretarea

tuturor acestor texte normative, rezultă că actele administrative emise de

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în aplicarea Legii nr.

290/2003, inclusiv sub forma refuzului nejustificat, pot fi contestate la

instanța de contencios administrativ, fiind vorba despre o competență exclusivă

a tribunalului.

Înalta Curte reține, așadar, că în cauză nu sunt

aplicabile normele de drept comun în materia competenței instanței de

contencios administrativ, respectiv art. 10 din Legea nr. 554/2004, ci

prevederile Legii nr. 290/2003 a căror aplicare a generat litigiul și care,

având caracter special, sunt derogatorii, conform principiului lex specialia

generalibus derogării.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte, va stabili competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Buzău - Secția contencios administrativ, în raza căruia

domiciliază petenta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamata C.V. și intimata Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților, în favoarea Tribunalului Buzău.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 martie 2012.