ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3922/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1172, pronunțată la data de 27 noiembrie 2009, secția comercială și de contencios administrativ a Tribunalului Timiș, a respins acțiunea principală, având ca obiect pretenții, formulată de reclamantul S.M., în contradictoriu cu pârâta SC R.S. SRL; a admis, în parte, cererea reconvențională și, în consecință, a constatat că pârâta - reclamantă reconvențională a solicitat reclamantului - pârât reconvențional dividendele și dobânzile aferente unei cote de participare a acestuia la beneficii de 4 %, inclusiv cota parte din activul net în cuantum de 129.600 lei și a obligat pe reclamantul – pârât reconvențional să plătească pârâtei – reclamantă reconvențională suma de 15.585,50 lei, cu titlu de taxă de timbru și onorarii experți și suma de 12.495 lei, cu titlu de onorariu avocațial.

Secția comercială a Curții de Apel Timișoara, prin decizia civilă nr. 106, pronunțată la data de 18 mai 2010, a admis apelul formulat de reclamantul - pârât reconvențional, S.M. împotriva sentinței tribunalului, pe care a schimbat-o, în parte, în sensul că a respins, în tot, cererea reconvențională formulată în cauză și a obligat pe pârâta - reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.009,65 lei. Împotriva menționatei decizii a formulat recurs apelantul S.M., fără a atașa acestei cereri, conform cerințelor art. 302 1 alin. (2) C. proc. civ., dovada achitării taxei de timbru legal datorate.

Cu toate că recurentul a fost legal citat cu mențiunea depunerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 3.779 lei, stabilită conform cerințelor art. 11 alin. (1) teza 2, raportat la art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 146/1997, astfel cum a fost modificată și completată și a timbrului judiciar în valoare de 5 lei, în considerarea art. 3 alin. (2) teza ultimă din O.G. nr. 32/1995, modificată și completată, acesta nu a îndeplinit obligația timbrării cererii sale de recurs de care a fost încunoștiințat, astfel cum prevăd cerințele art. 20 alin. (2) din precizata lege. Așa fiind, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, văzând și dispozițiile art. 9 alin. (2) din O.G.

nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Anulează recursul formulat de reclamantul S.M., împotriva deciziei Curții de Apel Timișoara nr. 106 din 18 mai 2010, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 noiembrie 2010.