ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 52/2010

Deliberând asupra

recursului de față din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

La data de 21 martie

2008 reclamantul I.C., în contradictoriu cu pârâta SC V. SA Brașov, a solicitat

să se dispună anularea hotărârii A.G.E.A. din 20 martie 2008 a societății

pârâte și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de

proces.

Prin sentința civilă nr.

3/ CC din 20 ianuarie 2009, Tribunalul Brașov, secția comercială și de

contencios administrativ, a respins acțiunea reclamantului ca nefondată.

Prin decizia nr. 52/ A din 26 mai 2009,

Curtea de Apel Brașov, secția comercială, a respins cererea de intervenție

accesorie formulată de P.T. și M.L. A respins apelul declarat de reclamantul L.C.

împotriva sentinței mai sus menționate, pe care a păstrat-o.

L-a obligat pe

apelant să-i plătească intimatei SC V. SA suma d 1500 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei

curții de apel a declarat recurs reclamantul I.C., întemeindu-se pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei recurate, precum și a sentinței civile nr. 3/ CC

din 20 ianuarie 2009 a primei instanțe, ambele considerente ca fiind nelegale

și netemeinice, cu trimiterea la fond pentru rejudecarea cauzei, pe bază de

probe noi.

Asupra recursului

astfel declarat, se constată următoarele:

Deși la termenul de

astăzi, recurenta a fost citată cu mențiunea de a depune taxa judiciară de

timbru în sumă de 4 lei în contul corect, aceasta a achitat doar timbrul

judiciar, în valoare de 0,3 lei, împrejurare în care Înalta Curte a rămas în

pronunțare pe excepția de netimbrare a recursului pârâtei.

Or, prin art. 1 din

Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat

principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele

judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act

normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele

juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul

stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit prevederilor

art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 146/1997 și Normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în

care partea nu achită taxa judiciară de timbru și/sau timbrul judiciar, cererea

părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.

Constatând astfel, că

recursul pârâtei nu a fost legal timbrat, că recurentul nu s-a conformat

mențiunii de pe citația emisă pentru termenul de judecată din 13 ianuarie 2010,

când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează

scutirea legală, personală sau ca obiect, de obligația timbrării, Înalta Curte

urmează să dea eficiență dispozițiilor legale mai sus menționate și să dispună

anularea recursului ca insuficient timbrat.

În temeiul

dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., recurentul-reclamant I.C. va fi obligat

să-i plătească intimatei-pârâte SC V. SA BRAȘOV suma de 1500 lei cheltuieli de

judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D

E C I D E

Anulează,

ca insuficient timbrat, recursul declarat de reclamantul I.C. împotriva

deciziei comerciale nr. 52/ Ap. din 26 mai 2009 a Curții de Apel Brașov, secția

comercială.

Obligă recurentul să

plătească intimatei-pârâte SC V. SA BRAȘOV suma de 1500 lei cheltuieli de

judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 ianuarie 2010.