ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3636/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3636/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cererii de revizuire de
față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin decizia nr. 1748 din 24 martie
2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios
administrativ și fiscal, au fost admise recursurile declarate de Guvernul
României, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Municipiul Oradea,
prin primar, împotriva sentinței nr. 2.060 din 29 aprilie 2010 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost modificată
sentința atacată, în sensul că, a fost admisă cererea de intervenție accesorie
a Municipiului Oradea și a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta
Mănăstirea „Sfintei Cruci” Oradea, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor
de judecată în sumă de 25 lei către Municipiul Oradea.
Împotriva acestei decizii, la data
de 30 martie 2011 și în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ.,
Mănăstirea „Sfintei Cruci” Oradea a formulat cerere de revizuire, solicitând
schimbarea în tot a deciziei atacate, în sensul respingerii ca nefondate a recursurilor
declarate de Guvernul României, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și
Municipiului Oradea împotriva sentinței nr. 2060 din 29 aprilie 2010 a Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
În motivarea cererii, s-a susținut
că au fost descoperite înscrisuri noi, despre existența cărora revizuienta nu a
avut cunoștință la data judecării recursurilor, deoarece nu se aflau la Oficiul
Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Revizuienta a precizat că, la data
de 10 mai 2011 a intrat în posesia următoarelor acte noi, eliberate sub nr. 354
de Direcția Județeană Bihor a Arhivelor Naționale: C.F. 3174 Oradea pagina 1,
B) Foaia de proprietate, pagina 3 la B) Foaia de proprietate poziția 203 din C.F.
3174, B) Foaia de proprietate verso pagina 4 la poziția 2 din C.F. 10380, B)
Foaia de proprietate din C.F. 10380 verso pagina 4 poziția 3.
Din aceste acte, s-a susținut că
rezultă existența unor terenuri diferite, în sensul că, mănăstirii i s-au dat
în folosință terenurile care figurează în C.F. 3174 la A. XVII cu nr. de ordine de la 1-12, iar Municipiul Oradea are în posesie terenul indicat în C.F.
3174, dar la A.1. înregistrat de la nr. 1-490, unde nu apar numerele topo care corespund
terenurilor date în folosință mănăstirii.
Revizuienta a invocat de asemenea
principiul securității juridice și principiul încrederii legitime, consacrate
în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a
Comunităților Europene, care impuneau ca actul administrativ atacat în cauză să
fundamenteze soluțiile contradictorii luate într-un timp atât de scurt, în
condițiile în care s-a efectuat deja investiții de aproximativ 1.000.000 lei în
imobilul alocat mănăstirii pe durată nedeterminantă.
Analizând actele și lucrările dosarului,
Înalta Curte va respinge prezenta cerere de revizuire ca nefondată, pentru următoarele
considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 322
pct. 2 C. proc. civ., care constituie temeiul juridic al prezentei cauze,
revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare,
precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul,
se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare
, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o
împrejurare mai presus de voința părților.
Din interpretarea acestor prevederi
legale rezultă că, revizuirea unei hotărâri poate fi cerută în cazul
descoperirii unui înscris de o importanță hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii,
care nu a fost prezentat inițial, independent de voința părții, dar care exista
la momentul judecății și nu a fost depus în instanță din cauza reținerii lui de
partea adversă ori dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Această reglementare este de
strictă interpretare, condiționând admiterea cererii de revizuire de
descoperirea ulterioară judecății a unor acte noi, dar și de imposibilitatea prezentării
lor în instanță datorită unor împrejurări mai presus de voința părților.
Deși a susținut că înscrisurile depuse
ca acte noi pentru cererea de revizuire formulată au fost primite după pronunțarea
deciziei atacate, la data de 10 mai 2011, revizuienta nu a dovedit reținerea lor
de către partea adversă sau existența unei împrejurări care să fi împiedicat procurarea
lor pe parcursul judecării cauzei.
În consecință aceste acte nu
îndeplinesc condițiile impuse de lege pentru existența și concludența
înscrisurilor invocate ca temei al revizuirii, astfel că nu poate fi retractată
decizia atacată prin calea extraordinară de atac exercitată.
De altfel, în jurisprudența Curții
Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că, revizuirea nu poate fi admisă ca
o modalitate deghizată de înlesnire a redeschiderii unui proces soluționat definitiv
și că, numai erorile care nu au devenit vizibile decât la finalul unei proceduri
judiciare, pot justifica o derogare de principiul securității juridice pe
motivul că nu au putut fi îndreptate prin exercitarea căilor ordinare de atac
(Sergey Petrov c.Rusiei, nr. 1861/2005, parag.28 din 10 mai 2007, Pehenitehny
c.Rusiei hotărârea nr. 30.422/2003, parag. 26 din 14 februarie 2008).
Pentru considerentele expuse, constatând
că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute limitativ de dispozițiile art. 322
pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezenta cerere de revizuire ca nefondată.
În temeiul dispozițiilor art. 274
C. proc. civ. , revizuienta va fi obligată să plătească intimatului Municipiul Oradea
cheltuieli de judecată în sumă de 341,66 lei .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire
formulată de Mănăstirea „Sfintei Cruci" Oradea împotriva deciziei nr. 1748
din 24 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios
administrativ și fiscal, ca nefondată.
Obligă revizuienta la plata sumei
de 341,66 lei cheltuieli de judecată către intimatul Municipiul Oradea, prin Primar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 22 iunie 2011.