ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2595/2011

Asupra recursului de

față

În baza lucrărilor

dosarului, instanța constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 784 din 13 octombrie 2010 Tribunalul București a respins ca inadmisibilă

cererea de revizuire formulată de condamnatul R.M. reținând că motivele

invocate de petent nu se regăsesc între cauzele de revizuire menționate în mod

expres și limitativ de lege.

Împotriva acestei

sentințe revizuentul a declarat apel care a fost respins, ca nefondat, prin

decizia penală nr. 38/A din 31 ianuarie 2011 a Curții de Apel București. Curtea

a reținut că, în cererea de revizuire , condamnatul a invocat împrejurarea că

este nevinovat fiind doar un consumator de droguri nu și traficant și că este

neșcolarizat motiv pentru care nu a putut citi ceea ce s-a consemnat. Curtea

apreciat că cele invocate de condamnat nu sunt motive de revizuire a sentinței

penale nr. 629/2009 a Tribunalului București. Având în vedere și decizia

LX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Curtea de Apel București a

constatat că, în mod corect Tribunalul București, respins ca inadmisibilă

cererea de revizuire.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs revizuentul solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei penale atacate și a sentinței penale și rejudecând să se admită

cererea de revizuire arătând că este nevinovat sub aspectul comiterii

infracțiunii de trafic de droguri, el fiind, în realitate, consumator și nu

cunoaște carte. Totodată recurentul a arătat că nu au fost audiați în fața

instanțelor martorii denunțători.

Analizând recursul

declarat prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată că este nefondat

pentru cele ce urmează:

Inculpatul a fost

trimis în judecată, în stare de arest preventiv, și ulterior condamnat prin

sentința penală nr. 629 din 2 iulie 2009 a Tribunalului București, secția a

II-a penală, în dosar nr. 12459/3/2009, la o pedeapsă totală de 8 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri și deținerea

de droguri pentru consum propriu. Sentința a rămas definitivă prin respingerea

apelului și apoi a recursului promovat în cauză de către inculpat.

În sarcina

inculpatului R.M. s-a reținut că la data de 2 martie 2009 a intermediat vânzarea

unei doze de 0,14 gr heroină între T.A. și B.D., faptă care întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev

de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea 143/2000. Totodată s-a stabilit că, la

aceeași dată, inculpatul a deținut pentru consum propriu o seringă cu heroină,

faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev de art. 4 alin.

(1) și (2) din Legea 143/2000.

Împotriva sentinței

penale nr.629/2009 a Tribunalului București condamnatul a formulat cerere de

revizuire arătând că este nevinovat sub aspectul comiterii infracțiunii de

trafic de droguri, el fiind, în realitate, consumator și s-a consemnat greșit

că a recunoscut comiterea ambelor infracțiuni el fiind neștiutor de carte.

Cererea de revizuire a fost

respinsă de Tribunalul București, ca inadmisibilă, prin sentința penală nr. 784

din 13 octombrie 2010, iar apelul declarat împotriva acestei hotărari a fost

respins, ca nefondat, prin decizia nr. 38/A din 31 ianuarie 2011 a Curții de

Apel București.

Cazurile în care o

persoană poate formula cerere de revizuire sunt strict și limitativ prevăzute

de legiuitor în art. 394 C. proc. pen.:

a) s-au descoperit

fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanța la soluționarea

cauzei;

b) un martor, un

expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasa in cauza

a cărei revizuire se cere;

c) un înscris care a

servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;

d) un membru al

completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare

penala a comis o infracțiune in legătura cu cauza a cărei revizuire se cere;

e) când doua sau mai

multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

Cele invocate de

condamnat prin cererea de revizuire, respectiv contestarea vinovăției în ce

privește infracțiunea de trafic de droguri și faptul că este neștiutor de

carte, nu se regăsesc între cele cinci situații stabilite de legiuitor prin textul

de lege anterior menționat.

Față de împrejurarea

că revizuentul nu cunoaște carte, Înalta Curte, constată că pe întreg parcursul

procesului penal condamnatul a avut asigurată asistența juridică, fiind

consiliat de apărător desemnat din oficiu, iar în ceea ce privește contestarea vinovăției

sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de droguri, observă că acesta a

recunoscut, încă de la urmărirea penală, că a intermediat vânzarea unei doze de

heroină.

Referitor la neaudierea

martorilor denunțători, de asemenea se constată că , la termenul de judecată

din data de 18 iunie 2009, în fața instanței de fond, respectiv Tribunalul

București, secția a II-a penală, în dosar nr. 12459/3/2009, atât reprezentantul

parchetului cat și condamnatul, prin apărătorul său, au renunțat la audierea

acestora.

Fiind o cale de atac

extraordinară, în procedura revizuirii nu se poate efectua o prelungire a

probatoriului pentru ca revizuentul să își dovedească nevinovăția în ce

privește infracțiunea de trafic de droguri cu privire la care instanțele de

control judiciar s-au pronunțat deja în căile de atac ordinare promovate, de

acesta, împotriva sentinței penale nr. 629 din 2 iulie 2009 a Tribunalului

București.

Față de cele arătate,

Înalta Curte constată că recursul declarat de revizuent este nefondat, motiv

pentru care, în baza art. 385

15

alin. (1) pct. b C. proc. pen. îl va

respinge.

În baza art. 192

alin. (2) din Codul de procedură va obliga recurentul revizuent la plata

cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de revizuentul R.M. împotriva decizia penală nr. 38/A din 31

ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă recurentul

revizuent la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 28 august 2011.