ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 263/2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 263/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 4 decembrie 2007

reclamanta A.V.A.S. București a chemat-o în judecată pe pârâta N.G.M.B.H.I.E. Germania

pentru ca instanța să dispună, prin hotărârea judecătorească pe care urma să o

pronunțe, rezoluțiunea – din culpa pârâtei – a vânzării-cumpărării pachetului

de 51% din acțiunile deținute la SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin,

vânzare-cumpărare constatată ca intervenită între reclamantă în calitate de

vânzătoare și pârâtă în calitate de cumpărătoare, prin decizia civilă nr. 4065

din 14 iulie 2000 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială, cu

cheltuieli de judecată.

A arătat în cererea sa că la data 17

ianuarie reclamanta a publicat oferta de vânzare prin negociere directă a unui

număr de 1.565.172 acțiuni deținute la SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, care

reprezentau 51% din capitalul social al acesteia, pârâta depunând ofertă de

cumpărare, fiind începute astfel negocierile clauzelor contractului de

vânzare-cumpărare acțiuni, negociere care nu a mai fost finalizată. Pentru

acest motiv a solicitat instanței să se constate intervenită

vânzarea-cumpărarea pachetului de 51% acțiuni la SC C.R. SA Drobeta Turnu

Severin, litigiu soluționat irevocabil prin decizia nr. 4065 din 14 iulie 2000

a Curții Supreme de Justiție, secția comercială, în sensul că s-a constatat

intervenită vânzarea-cumpărarea pachetului de 51% din acțiunile deținute de F.P.S.

la SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, F.P.S. fiind obligat să încheie în formă

scrisă contractul de vânzare-cumpărare acțiuni. A mai învederat că întrucât F.P.S.

a cesionat S.I.F. Banat Crișana SA acțiunile deținute la SC C.R. SA Drobeta

Turnu Severin, a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei de mai sus

motivând că se află în imposibilitatea de a executa hotărârea judecătorească

deoarece nu mai deține niciun procent din capitalul social la SC C.R. SA

Drobeta Turnu Severin, cerere care a fost respinsă, precizând că pe parcursul

soluționării judecării cererii de revizuire, A.P.A.P.S. a redevenit acționat al

SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin, fiind înscris ca acționar și în registrul

acționarilor ținut de societate.

A mai arătat reclamanta că începând

cu anul 2005 a desfășurat o susținută corespondență cu pârâta în vederea

încheierii contractului de vânzare-cumpărare acțiuni în formă scrisă, dar că

aceasta nu a putut fi realizată din culpa pârâtei care urmărește în fapt

modificarea ofertei sale din 1998 condiționând încheierea contractului fie de

asumare de către A.V.A.S. a obligației de a acoperi toate prejudiciile,

pierderile și consecințele acestora suferite de N.G.M.B.H.I.E. Germania, fie de

reconsiderarea termenilor și condițiilor contractului, astfel încât acestea să

corespundă situației reale a SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin.

Analizând actele și lucrările

dosarului Tribunalul a apreciat în raport de prevederile art. 1020-1021 C. civ.

că se impune a verifica dacă reclamanta se declară gata să execute contractul

și dacă obligația neexecutată de către pârâtă a fost considerată de toți

esențială la perfectarea contractului și dacă neexecutarea este imputabilă pârâtei

și a constatat că în calitate de vânzător, A.V.A.S. s-a obligat să garanteze

cumpărătorului că este unic proprietar al acțiunilor înstrăinate neexistând

drepturi aparținând terților asupra acțiunilor, așa cum s-a menționat în

proiectul contractului de vânzare-cumpărare acțiuni, pe care l-a comunicat

pârâtei cu adresa nr. 6073 din 9 mai 2007 în vederea începerii negocierii

pentru încheierea în formă scrisă a contractului și achitării prețului de către

N.G.M.B.H.I.E. Germania.

A mai constatat instanța de fond că

în timpul soluționării acțiunii formulate de N.G.M.B.H.I.E. Germania de

constatare ca intervenită vânzarea-cumpărarea din 51% acțiunile SC C.R. SA

Drobeta Turnu Severin, F.P.S. a cesionat către S.I.F. Banat Crișana SA, în două

tranșe, acțiunile pe care le deținea la societatea menționată și că prin

hotărâri judecătorești s-a constatat definitiv și irevocabil la 25 februarie

2002 și 21 iunie 2005, că actele de cesiune sunt nule absolut.

A mai reținut instanța de fond că la

data de 18 aprilie 2001 s-a înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului de pe

lângă Tribunalul Mehedinți o structură acționariatului în care S.I.F. Banat

Crișana SA apărea cu un procent de 61% din totalul acțiunilor SC C.R. SA

Drobeta Turnu Severin iar la 31 mai 2005 conform Hotărârii nr. 1 din 28 mai

2005 a fost înregistrat la același oficiu procentul de 51% din capitalul SC C.R.

SA Drobeta Turnu Severin care reprezintă 3.805.652 acțiuni, această hotărâre

fiind anulată de instanța de judecată, după care la 20 iulie 2007 S.I.F. Banat

Crișana SA a declanșat un nou litigiu solicitând anularea Hotărârii AGEA a SC C.R.

SA Drobeta Turnu Severin nr. 5 din 5 iulie 2007 pretinzând că este proprietara

unui număr de 2.986.688 acțiuni reprezentând 40,24% din capitalul social al SC C.R.

SA Drobeta Turnu Severin, în timp ce A.V.A.S. mai deține doar 20,97% din

capitalul social, context în care Tribunalul a constatat că din probele

administrate în cauză reclamanta nu a combătut în niciun mod apărările pârâtei

și nici nu a dovedit că este în măsură să-și respecte obligațiile contractuale

asumate, respectiv să transmită pârâtei pachetul de 51% acțiuni din capitalul

social al SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin.

În aceste împrejurări Tribunalul a

apreciat că în condițiile în care în oferta de cumpărare se stipulează că plata

prețului se va face în termen de 45 zile de la data încheierii contractului în

formă scrisă, reclamanta nedovedind că perfectarea formei scrise nu este

posibilă exclusiv din culpa pârâtei, nu sunt întrunite condițiile art. 1020-1021

C. civ., neputând fi dispusă rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare a

pachetului de 51% de acțiuni deținute de A.V.A.S. la SC C.R. SA Drobeta Turnu

Severin, motiv pentru care a respins acțiunea ca neîntemeiată, așa cum rezultă

din sentința comercială 10514 din 13 octombrie 2008.

Apelul declarat de reclamantă

împotriva sentinței instanței de fond a fost respins ca nefondat de Curtea de

Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 299 din 13

mai 2010, decizie prin care a fost obligată apelanta să plătească intimatei

suma de 80.000 Euro în echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății,

reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre

instanța de apel a reținut că din toate acțiunile întreprinse de pârâtă nu

rezultă culpa acesteia, dimpotrivă reclamanta a fost cea care a zădărnicit în

mod constant executarea dispozitivului deciziei civile menționată mai sus și că

este unanim recunoscut că un contract sinalagmatic se caracterizează prin

reciprocitatea obligațiilor ce revin părților și prin interdependența

obligațiilor reciproce, fiecare dintre ele având concomitent, atât calitate de

creditor cât și pe cea de debitor și că în cazul în care una din părțile

contractului refuză executarea acestuia, cealaltă parte are dreptul să ceară

rezoluțiunea contractului, ca sancțiune a neexecutării culpabile a

contractului, acțiunea în rezoluțiune putând fi intentată doar de partea care a

executat sau care se declară să execute contractul.

În acest context instanța de apel a

apreciat că din întregul probator administrat în cauză reclamanta nu a dovedit

că este în măsură să respecte obligațiile asumate, respectiv să transmită

pârâtei pachetul de 51% din capitalul social al SC C.R. SA Drobeta Turnu

Severin astfel încât hotărârea atacată este întemeiată.

La data de 28 iulie 2010 reclamanta A.V.A.S.

București a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel pe care a

considerat-o nelegală, solicitând admiterea recursului , modificarea în tot a

deciziei recurate în sensul admiterii acțiunii introductive așa cum a fost

formulată.

Și-a întemeiat recursul pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. arătând că cele două instanțe au

aplicat greșit dispozițiile legale în ceea ce privește efectele deciziei civile

nr. 4065 din 14 iulie 2000 a Curții Supreme de Justiție care a ținut loc de

contract de vânzare-cumpărare de acțiuni încheiat între A.V.A.S. și N.G.M.B.H.I.E.

Germania, învederând că nu sunt legale hotărârile ambelor instanțe care rețin

în mod nelegal culpa A.V.A.S. în ceea ce privește executarea dispozitivului

deciziei nr. 4065 din 14 iulie 2000 privind încheierea contractului de

vânzare-cumpărare acțiuni, arătând că sunt incidente în cauză dispozițiile art.

969 alin. (1) și art. 970 alin. (2) C. civ., fiind aplicabile art. 31, art. 33

și art. 36 din Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 450/1999 și prin H.G.

nr. 55/1998.

A mai învederat instanței că A.V.A.S.

a dovedit că este în măsură să-și respecte obligația contractuală așa cum

rezultă din probatoriile administrate în cauză, respectiv corespondența

comercială, și demersurile prin care A.V.A.S. s-a declarat expres să-și execute

obligația din dispozitivul deciziei comerciale nr. 4065 din 14 iulie 2000 a

Curții Supreme de Justiție, pârâta refuzând acest lucru și declanșând mai multe

litigii.

Un alt motiv de nelegalitate a

deciziei atacate, circumscris art. 304 pct. 9 C. proc. civ. constă în aceea că

instanțele în mod nelegal au reținut reaua-credință a A.V.A.S. în aplicarea dispoziției

deciziei nr. 4065 din 14 iulie 2000 a Curții Supreme de Justiție, precum și

fraudarea intereselor N.G.M.B.H.I.E. Germania, dovedindu-se că actele de

cesiune au fost anulate, reclamanta deținând și în prezent 51% din acțiunile SC

C.R. SA Drobeta Turnu Severin, fiind gata să-și îndeplinească obligațiile,

dovedite fiind și diligențele A.V.A.S. în sensul convocării intimatei pentru

negocierea clauzelor contractuale deoarece încheierea în formă scrisă a

contractului de vânzare-cumpărare implică sine qua non acceptarea de către

ambele părți a clauzelor contractuale obligatorii impuse de legislația în

vigoare, intimata condiționând și refuzând semnarea contractului, refuzând

astfel să-și îndeplinească obligația de a încheia contractul și de a prelua bunul

vândut, astfel că sunt îndeplinite condițiile rezoluțiunii prevăzute de art. 1020-1021

C. civ.

În ceea ce privește cel de-al

treilea motiv de recurs, pe care recurenta l-a încadrat tot în pct. 9 al art. 304,

aceasta a susținut că în mod greșit instanța a obligat-o să plătească suma de

80.000 Euro cu titlul de cheltuieli de judecată, nefiind îndeplinite condițiile

art. 274 C. proc. civ. întrucât la dosarul de apel nu a fost depus un contract

de asistență juridică, avocatul intimatei neavând mandat de reprezentare pentru

dosarul 43870/3/2007 și nici nu se poate reține reaua sa credință sau

comportarea neglijentă în cauza dedusă judecății.

Conform art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. hotărârea atacată poate fi modificată când este lipsită de temei legal ori

a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, acesta reglementând

două ipoteze și anume: când hotărârea recurată este lipsită de temei legal și

se referă la situațiile în care considerentele hotărârii nu permit

identificarea normelor juridice care susțin rezolvarea dată litigiului sau

hotărârea este nemotivată în drept în cea de-a doua ipoteză, când hotărârea

atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, fiind vizate

situațiile în care instanța evocă normele de drept substanțial incidente

situației de fapt, dar le încalcă ori le aplică greșit, ca o consecință a unei

interpretări eronate a legii.

Din dezvoltarea motivelor de recurs

se constată că nemulțumirea recurentei este determinată de interpretarea și

aplicarea greșită a dispozițiilor legale în ceea ce privește efectele deciziei

civile nr. 4065 din 14 iulie 2000 a Curții Supreme de Justiție care a ținut loc

de contract de vânzare-cumpărare de acțiuni precum și a art. 1020-1021 C. civ.,

dar și a dispozițiile art. 969 alin. (1), art. 970 alin. (2) C. civ. precum și

art. 31, art. 33 și art. 36 din Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 450/1999,

H.G. nr. 55/1998, raportarea fiind făcută și la încălcarea dispozițiile art. 274

C. proc. civ.

Prin decizia nr. 4065/2000 din 14

iulie 2000 Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, a constatat

intervenită între părți vânzarea-cumpărarea pachetului de 51% din acțiunile

deținute de F.P.S. la SC C.R. SA Drobeta Turnu Severin și a obligat-o pe pârâtă

la încheierea în formă scrisă a contractului de vânzare-cumpărare sub

sancțiunea daunelor cominatorii în caz de refuz.

Decizia a fost investită cu formulă

executorie urmând a fi executată. Se constată de asemenea că prin acțiunea

formulată reclamanta a solicitat să se dispună rezoluțiunea vânzării-cumpărării

pachetului de 51% din acțiunile deținute de A.V.A.S. la SC C.R. SA Drobeta

Turnu Severin, vânzare-cumpărare intervenită între A.V.A.S. în calitate de

vânzătoare și pârâtă în calitate de cumpărătoare prin decizia civilă nr. 4065

din 14 iulie 2000 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială, din culpa

pârâtei.

Rezoluțiunea contractului este o

sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic, constând în

desființarea retroactivă a acestuia și repunerea părților în situația avută

anterior încheierii contractului.

Art. 1020 C. civ. prevede că în

contractele sinalagmatice condiția rezolutorie este înțeleasă întotdeauna, în

caz când una dintre părți nu îndeplinește angajamentul său iar art. 1021 C.

civ. reglementează necesitatea obținerii unei hotărâri judecătorești pentru

rezoluțiunea contractului, legea recunoscând instanței dreptul de a verifica și

aprecia cauzele rezoluțiunii.

O primă condiție pentru

admisibilitatea rezoluțiunii judiciare este existența unui contract încheiat în

forma prevăzută de lege și numai în cazul îndeplinirii acestei condiții

instanța urmând să analizeze dacă una dintre părți nu și-a executat obligațiile

ce-i revin, neexecutarea să fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit

obligația, debitorul obligației neexecutate să fi fost pusă în întârziere în

condițiile prevăzute de lege.

Analizând îndeplinirea condiției

existenței unui contract de vânzare-cumpărare acțiuni, în forma prevăzută de

lege între părțile în litigiu Curtea constată că între reclamantă și pârâtă nu

a fost încheiat în forma scrisă contractul de vânzare-cumpărare așa cum a

dispus instanța judecătorească prin decizia 4065/2000 din 14 iulie 2000 a

Curții Supreme de Justiție, secția comercială, și că executarea dispozitivului

deciziei civile a fost zădărnicită în mod constant de către reclamantă care în

permanență a căutat motive pentru a se sustrage de la această executare,

dovedind că nu dorește să transmită pârâtei pachetul de 51% de acțiuni al SC C.R.

SA Drobeta Turnu Severin, astfel că reclamanta fiind cea care a manifestat rea

credință la încheierea contractului în forma cerută de lege, nu poate cere

rezoluțiunea contractului, nefiind îndeplinite condițiile cerute de art. 1020 C.

civ., dar nici condițiile cerute de art. 969 C. civ. și art. 970 C. civ.

referitoare la suplinirea consimțământului A.V.A.S.

Art. 31 și art. 33 din Normele

Metodologice privind privatizarea societăților comerciale și vânzarea de

active, precum și a Regulamentului de organizare și funcționare a Fondului

Proprietății de Stat, ca și art. 36 din Norma Metodologică de aplicare a O.G.

nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și

completările ulterioare, așa cum au fost invocate de recurentă în dezvoltarea

motivelor de recurs, nu privesc rezoluțiunea contractului, acestea reglementând

negocierea și modificarea contractului, astfel că acestea nu sunt incidente în

cauză întrucât decizia nr. 4065/2000 din 14 iulie 2007 a Curții Supreme de

Justiție, secția comercială, a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea

pachetului de 51% din acțiunile deținute de F.P.S. la SC C.R. Drobeta Turnu

Severin, obligând F.P.S. la încheierea în formă scrisă a contractului de

vânzare-cumpărare.

Recursul declarat pentru motivele

analizate mai sus urmează a fi respins cu consecința menținerii dispozițiilor

deciziei atacate pe fond.

Curtea constată însă că motivul

invocat de recurentă în temeiul art. 274 C. proc. civ. este întemeiat, urmând

a-l admite pentru următoarele considerente:

La fila 10 din dosarul de apel

(43870/3/2007) există împuternicire avocațială a avocatului A.M. pentru

asistarea și reprezentarea clientului N.G.M.B.H.I.E. Germania în dosarul Curții

de Apel București, secția a V-a comercială, nr. 15042/197/2008, împuternicire

eliberată în baza contractului de asistență juridică nr. 236307 din 4 aprilie

2008.

La filele 77, 78 dosar apel intimata

N.G.M.B.H.I.E. Germania a depus în copii xerox facturile reprezentând

contravaloare contract de asistență juridică nr. 236307 din 4 aprilie 2008

tranșele I – IV în sumă totală de 80.000 Euro.

Analizând aceste înscrisuri Curtea

constată că nu privesc dosarul 43870/3/2007 al Curții de Apel București, secția

a V-a comercială, dosar în care a fost soluționat apelul în care a fost

pronunțată hotărârea atacată prin recursul a cărei analiză este făcută prin

motivele de față ci, privesc un alt dosar înregistrat cu nr. 15042/197/2008 al

Curții de Apel București, secția a V-a comercială, dosar care nu are legătură

cu prezenta cauză, împrejurare față de care Curtea constată că hotărârea

atacată a fost dată cu încălcarea art. 274 C. proc. civ. și în temeiul art. 304

pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va admite

acest motiv urmând a modifica decizia atacată în sensul respingerii cererii

intimatei de obligare a apelantei la plata sumei de 80.000 Euro echivalentul în

lei la cursul BNR din ziua plății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei comerciale nr. 299 din 12 mai

2010 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, pe care o modifică în

parte, în sensul că respinge cererea intimatei de obligare a apelantei la plata

sumei de 80.000 Euro în echivalentul în lei la cursul B.N.R., din ziua plății,

reprezentând cheltuieli de judecată.

Menține în rest dispozițiile

deciziei.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 20

ianuarie 2011.