ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5990/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 804 din 13 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău, secția civilă, în dosarul nr. 664/110/2008, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta D.C., în contradictoriu cu pârâții SC P. SA Onești, Primăria Onești, Prefectura Județului Bacău, A.V.A.S. București, SC I. SA și SC C.S. SRL. A fost obligată pârâta SC P. SA Onești să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 7.785 mp teren situat în Onești, județul Bacău și identificată în schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert D.L., pe punctele de contur 101-102-103-106-101, precum și imobilul casă de la aceeași adresă, cu destinația actuală „Pavilionul administrativ”, astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză întocmit de expert M. A fost obligată pârâta SC A.C.S.

SRL să-i lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1174 mp teren, situat în Onești, județul Bacău și identificată în schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert D.L. prin punctele de contur 103-104-105-106-103. S-a respins ca nefondată acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Primăria Onești, Prefectura județului Bacău, A.V.A.S. București și SC I. SA Bacău. Împotriva hotărârii pronunțate de tribunal au declarat apel pârâții SC P. SA Onești și SC C.S. SRL. Curtea de Apel Bacău, secția civilă și pentru cauze cu minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale, prin decizia civilă nr. 15 din 15 februarie 2010, a respins excepția necompetenței și a admis excepția nulității hotărârii apelate.

S-au admis apelurile civile declarate de pârâții SC P. SA Onești și SC C.S. SRL împotriva sentinței civile nr. 804 din 13 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 664/110/2008. S-a desființat hotărârea apelată și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bacău. Pentru a pronunța această decizie, curtea a pus mai întâi în dezbaterea părților excepțiile invocate în cauză. În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a tribunalului pentru soluționarea cauzei, curtea a constatat că nu este fondată și a respins-o, deoarece competența de soluționare a cauzei în primă instanță revine tribunalului, în baza dispozițiilor art. 2 pct. I lit. b) C. proc. civ. Privitor la excepția nulității hotărârii atacate pentru necitarea apelantei pârâte SC C.S.

SRL Onești, Curtea a constatat excepția întemeiată. Astfel, pe tot parcursul soluționării dosarului la tribunal, apelanta pârâtă SC C.S. SRL Onești nu a avut termen în cunoștință. La data de 8 aprilie 2009, când dosarul a rămas în pronunțare, instanța a constatat că se impune citarea părților care nu au termen în cunoștință și a dispus repunerea cauzei pe rol pentru citarea tuturor părților, stabilindu-se termen de judecată la data de 13 mai 2009. La termenul din 13 mai 2009, când cauza s-a judecat în fond, s-a constatat lipsa de procedură cu apelanta pârâtă SC C.S. SRL Onești. Dispozițiile privitoare la citarea părților, care au drept scop asigurarea respectării a două dintre cele mai importante principii ale dreptului procesual civil, cel al contradictorialității și dreptul la apărare, au un caracter imperativ, iar nerespectarea lor determină nulitatea hotărârii.

Astfel, conform art. 296 cu referire la art. 105 C. proc. civ., au fost admise apelurile, desființată hotărârea apelată și trimisă cauza spre rejudecare la tribunal, context în care, nu s-a mai impus ca instanța de apel să se pronunțe și cu privire la admisibilitatea acțiunii în revendicare. Împotriva deciziei curții de apel a declarat recurs, în termen legal, reclamanta D.C. Singura critică adusă deciziei recurate este aceea că în mod nelegal, a fost admisă excepția nulității sentinței tribunalului pentru necitarea pârâtei SC C.S. SRL Onești. Această pârâtă a fost citată legal pe parcursul procesului, iar pentru termenul la care s-a judecat pricina, din 13 mai 2009, procedura de citare cu toate părțile a fost legal îndeplinită, pârâta SC C.S.

SRL fiind citată în mod legal la sediul societății, prin afișare, deoarece nicio persoană nu a fost găsită la sediul acesteia (a se vedea fila 106 din dosarul tribunalului). În consecință, instanța de apel a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 92 1 C. proc. civ. la situația dată în speță. Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și având în vedere motivele de nelegalitate, în mod expres și limitativ reglementate de art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte a constat următoarele: Curtea de Apel Bacău, ca instanță de apel, a admis excepția nulității hotărârii pronunțate de tribunal în primă instanță, reținând că la termenul din 13 mai 2009, când s-a judecat cauza, s-a constatat că lipsește procedura de citare cu pârâta SC C.S.

SRL Onești. Constatările instanței de apel nu corespund realității, aceasta pronunțând o hotărâre nelegală în cauză. Astfel, la termenul de judecată din data de 8 aprilie 2009, când dosarul a rămas în pronunțare, Tribunalul Bacău, secția civilă, a repus cauza pe rol și a dispus citarea părților pentru termenul de judecată din data de 13 mai 2009. La termenul din 13 mai 2009, la care s-a judecat pricina în apel, procedura de citare cu părțile a fost legal îndeplinită, astfel cum în mod corect se reține în practicaua sentinței nr. 804, pronunțată la acea dată. Dovezile de îndeplinire a procedurii de citare cu părțile se află în dosarul tribunalului, cusute de la fila 101, la fila 107, iar cea cu pârâta SC C.S.

SRL. Onești se află la fila 106, comunicarea citației realizându-se prin afișare, fiind în situația de excepție prevăzută de art. 92 1 C. proc. civ., când se constată lipsa oricărei persoane la sediul societății. În acest context, în care se constată că procedura de citare cu pârâta în cauză, a fost în mod legal îndeplinită, în condițiile art. 92 1 C. proc. civ., curtea de apel a pronunțat o hotărâre greșită, cu încălcarea vădită a legii procedurale, fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Având în vedere, însă, că aceasta nu s-a pronunțat pe fondul cauzei, desființând hotărârea apelată și trimițând cauza spre rejudecare la tribunal, Înalta Curte, în raport de dispozițiile art. 312 alin. (1), (2), (3) C. proc.

civ., va admite recursul, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași curte de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta D.C. împotriva deciziei nr. 15 din 15 februarie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale. Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceiași curte de apel. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2010.