ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 142/2012

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul București, secția a V-a civilă, la 15 decembrie 2003, reclamanții D.A., D.I.R., I.A. și A.M.M.C. au chemat în judecată pe pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Municipiul București, prin primarul general, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că Statul Român nu deține titlu valabil de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 676 mp, situat în București, Calea Dorobanților nr 233, sector 1 și să oblige pârâții să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul menționat. Tribunalul București, secția a V-a civilă, prin sentința nr. 169 din 7 martie 2004, a respins acțiunea ca inadmisibilă, reținând că reclamanții nu au urmat procedura obligatorie prevăzută de a Legea nr. 10/2001.

Curtea de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 1420 din 13 octombrie 2005, a confirmat sentința tribunalului prin respingerea apelului reclamanților. Decizia curții de apel a fost atacată cu recurs de către reclamanți. Învestită cu judecarea recursului, înalta Curte a dispus, prin încheierea din 9 martie 2007, suspendarea judecății, în temeiul art. 244 pct. l C. proc. civ. până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 34146/3/2005 al Curții de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

La 17 septembrie 2010, din oficiu, cauza a fost repusă pe rol pentru a se verifica dacă subzistă motivul ce a determinat suspendarea judecării, fixându-se termen de judecată la 12 noiembrie 2010. La termenul din 12 noiembrie 2010, instanța a constatat, în urma verificărilor efectuate, din oficiu, că Dosarul nr. 34146/3/2005 al Curții de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost soluționat irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, la data de 30 octombrie 2008, prin decizia nr. 6446. Totodată constatând că nici una dintre părți nu s-a prezentat în instanță și că nu s-a cerut judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alin. (2) C. proc.

civ., a dispus suspendarea judecării cauzei. Cauza a stat în nelucrare până la 23 noiembrie 2011, când, Înalta Curte a dispus, din oficiu, repunerea cauzei pe rol în vederea discutării perimării și a fixat, în acest scop, termen la data de 13 ianuarie 2012. La acest termen, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare pe excepția de perimare, pe care o va admite pentru următoarele motive: În conformitate cu art. 248 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată se perima de drept chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare, din vina părții, timp de un an.

Perimarea este o sancțiune procedurală de aplicație generală care operează atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac și are o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancțiune procedurală constând în stingerea procesului în faza în care se găsește pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, dar și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței părților în judecată un timp îndelungat. În raport de aceste considerente și având în vedere că în cauză a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecății pricinii, timp în care nici una dintre părțile litigante nu au solicitat continuarea judecății recursului și că, în această perioadă nu a intervenit nici o cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 252 alin. (1) C. proc.

civ., va constata perimat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamanții D.A., D.I.R., I.A. și A.M.M.C., împotriva deciziei nr. 1420/ A din 13 octombrie 2005 a Curții de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 ianuarie 2012.