ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4861/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4861/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
A
supra
recursului de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
P
rin cererea
înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamanta
P.N. a chemat în judecată pe pârâta
Autoritatea Națională
Pentru Cetățenie,
solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate refuzul
nejustificat al pârâtei de a-i soluționa
cererea de redobândire a
cetățeniei române, să fie obligată pârâta să procedeze la analizarea/avizarea
cererii sale de redobândire a cetățeniei române
în termen de
maxim 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii instanței;
să fie obligată pârâta să-i emită și să-i comunice, ulterior analizării
cererii, Ordinul de redobândire a cetățeniei române
prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la sediul
ales
în termen de maxim 30 zile de la data analizării/avizării cererii de
redobândire a cetățeniei române respectiv să o
programeze pentru depunerea jurământului de credință față de
țară
în maxim 30 zile de la data emiterii ordinului de
redobândire a cetățeniei române.
Totodată, reclamanta a solicitat obligarea
pârâtei la plata sumei de 100 lei pe fiecare zi de întârziere cu titlu de daune
interese de la data
introducerii acțiunii
și până la data comunicării Ordinului de redobândire a
cetățeniei române.
Prin întâmpinare, pârâta Autoritatea
Națională pentru Cetățenie a
solicitat
respingerea acțiunii formulate ca neîntemeiată, arătând că cererea
reclamantei
de redobândire a cetățeniei române a fost înregistrată la
secretariatul Comisiei pentru Cetățenie sub nr.
6564/RD/2010 în data de
03 martie
2010, iar în data de 07 octombrie 2010, constatând îndeplinite cerințele
legale,
Comisia a avizat pozitiv cererea.
Prin Sentința nr. 4625 din 19
noiembrie 2010, Curtea de Apel București a admis în parte acțiunea formulată de
reclamanta P.N.
, în contradictoriu cu
pârâta Autoritatea Națională pentru Cetățenie,
obligând pârâta să efectueze demersurile necesare pentru programarea
reclamantei în vederea depunerii jurământului de credință și a respins ca
rămase fără obiect capetele de cerere privind constatarea
refuzului
nejustificat al pârâtei de soluționare a cererii de
redobândire a cetățeniei române, obligarea pârâtei la analizarea/avizarea
cererii de redobândire a cetățeniei române și de emitere a Ordinului de
redobândire a cetățeniei române.
Totodată, Curtea de apel a admis
excepția netimbrării capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata de
daune interese și anulează ca netimbrat acest capăt de cerere.
Pentru a pronunța această sentință,
instanța de fond a reținut, în esență, că din analiza actelor de la dosar rezultă
că cererea reclamantei de redobândire a cetățeniei române a fost avizată
pozitiv la data de 07 octombrie 2010, iar la data de 04 noiembrie 2010
Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie a emis Ordinul de
redobândire a cetățeniei române nr. 190/P din 04 noiembrie 2010, astfel încât
cererile reclamantei de a se constata refuzul nejustificat al pârâtei de
soluționare a cererii de redobândire a cetățeniei române, obligarea pârâtei la
analizarea/avizarea cererii de redobândire a cetățeniei române și de emitere a
Ordinului de redobândire a cetățeniei române sunt rămase fără obiect.
Cu privire la capătul de cerere
privind obligarea pârâtei să efectueze demersurile necesare pentru programarea
reclamantei în vederea depunerii jurământului de credință, prima instanță a
constatat că sunt aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (2) din Legea nr.
21/1991 republicată și modificată, pârâta fiind obligată să efectueze
demersurile necesare pentru programarea reclamantei în vederea depunerii
jurământului de credință.
Referitor la capătul de cerere privind
obligarea pârâtei la plata daunelor interese, instanța de fond , constatând că
nu a fost achitată taxa de timbru, a apreciat ca fiind întemeiată excepția
netimbrării acestui capăt de cerere.
Împotriva sentinței civile pronunțate
de Curtea de apel a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională Pentru
Cetățenie, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând
dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ.
Recurenta-pârâtă critică sentința
instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod
greșit, Curtea de Apel București, a ignorat dispozițiile art. 20 alin. (6) din
Legea nr. 21/1991 care reglementează procedura emiterii și comunicării
ordinului de redobândire a cetățeniei române în cazul reclamantei care
domiciliază în Republica Moldova și nu în România.
Se arată că în cazul reclamantei sunt
aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (6) din Legea nr. 21/1991 republicată și
în consecință efectuarea demersurilor în vederea programării pentru depunerea
jurământului, cade în sarcina misiunii diplomatice din țara de domiciliu
Republica Moldova și nu autorității române. Aceasta deoarece reclamanta a
solicitat redobândirea cetățeniei române, cu menținerea domiciliului în
străinătate, situație reconfirmată și ca urmare a cererii depuse în termen de 3
luni de la data comunicării ordinului.
Analizând recursul declarat, în raport
de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca fondat, în cauză fiind îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sentința atacată fiind
dată cu aplicarea greșită a legii în ceea ce privește soluția de admitere în
parte a acțiunii.
Prin hotărârea pronunțată, instanța de
fond în mod greșit a interpretat și aplicat legea, admițând în parte acțiunea
reclamantei, prin obligarea pârâtei, Autoritatea Națională pentru Cetățenie, „la
efectuarea demersurilor necesare pentru programarea reclamantului în vederea
depunerii jurământului ".
După înregistrarea cererii de
redobândire a cetățeniei române la secretariatul tehnic al Comisiei pentru
Cetățenie, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea 21/1991,
republicată, ..președintele Comisiei, prin rezoluție, stabilește termenul la
care se va dezbate cererea de acordare sau redobândire a cetățeniei, dispunând
totodată solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la
îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) si e)".
In conformitate cu prevederile art. 18
și 19 din Legea cetățeniei române, avizând cererea „ Comisia va întocmi un
raport în care va menționa întrunirea condițiilor legale pentru acordarea sau,
după caz, redobândirea cetățeniei, raport care, însoțit de cererea de acordare
ori de redobândire a cetățeniei, va fi înaintat președintelui Autorității
Naționale pentru Cetățenie". Acesta, „constatând îndeplinite condițiile
prevăzute de prezenta lege, emite ordinul de acordare sau de redobândire a
cetățeniei române, după caz. Ordinul .de acordare sau de redobândire a cetățeniei
române se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de
primire, de îndată, de la data emiterii ordinului".
Potrivit art. 20, „cetățenia română se
acordă sau se redobândește la data depunerii jurământului de credință iar în
termen de 3 luni de la data comunicării ordinului președintelui Autorității
Naționale pentru Cetățenie de acordare sau redobândire a cetățeniei romanei
persoanele cărora li s-a acordat sau care au redobândit cetățenia română vor
depune jurământul de credința fata de România ".
Prin dispozițiile art. 20 alin. (6),
ignorate de către instanța de fond, legiuitorul a prevăzut că „ persoana care a
obținut cetățenia română în condițiile prevăzute la art. 10 si art. 11, cu
menținerea domiciliului in străinătate, va depune jurământul de credință în
fața șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din
tara în care domiciliază, în termenul prevăzut la alin. (2). In acest caz,
certificatul de cetățenie română va fi eliberat de șeful misiunii diplomatice
sau al oficiului consular respectiv".
Prin urmare, efectuarea demersurilor
în vederea programării pentru depunerea jurământului cade în sarcina misiunii
diplomatice din țara de domiciliu, și nu a Autorității Naționale pentru
Cetățenie. Subliniem faptul că recurenta-pârâtă. Autoritatea Națională pentru
Cetățenie, a parcurs toate etapele prevăzute de lege în cadrul procedurii de
soluționare a cererii de redobândire a cetățeniei române formulate de către
intimata-reclamantă , inclusiv în sensul emiterii și comunicării ordinului
privind aprobarea redobândirii cetățeniei române.
Întrucât reclamanta a solicitat
redobândirea cetățeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate, va
depune jurământul de credință față de România în fața șefului misiunii
diplomatice a României din Republica Moldova, în conformitate cu prevederile
art. 20 alin. (6) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată , cu
modificările și completările ulterioare.
Așadar, instanța de fond, în mod
netemeinic și nelegal, în ciuda dispozițiilor legale menționate anterior, a
dispus obligarea Autorității Naționale pentru Cetățenie „la efectuarea
demersurilor necesare pentru programarea reclamantei în vederea depunerii
jurământului ", în condițiile în care această sarcină, potrivit Legii
21/1991, așa cum a fost modificată și completată, nu revine recurentei-pârâte
Autoritatea Națională pentru Cetățenie, ci misiunii diplomatice din țara de
domiciliu a intimatei-reclamante P.N., ca urmare a cererii formulate în acest
sens de către intimata-reclamantă în termen de 3 luni de la data comunicării
ordinului.
Cele solicitate de intimata-reclamantă
prin acțiune și admise de instanța de fond sunt lipsite de temei legal deoarece
dispozițiile art. 20 alin. (6) din Legea nr. 21/1991 republicată nu permite
depunerea jurământului de credință decât în fața misiunii diplomatice sau al
Oficiului consular al României din țara în care domiciliază. Iar în cauză
intimata-reclamantă nu și-a schimbat domiciliul din Republica Moldova în
România pentru a avea competență autoritatea pârâtă privind depunerea
jurământului de credință și eliberarea certificatului de cetățenie română.
Față de cele expuse mai sus, Curtea în
baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va admite recursul și va modifica
sentința atacată în sensul că va înlătura dispozițiile privind obligarea
pârâtei să efectueze demersurile pentru programarea reclamantei în vederea
depunerii jurământului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Autoritatea Națională pentru Cetățenie împotriva sentinței nr. 4625 din data de
19 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal.
Modifică sentința recurată în sensul
că înlătură dispozițiile privind obligarea pârâtei să efectueze demersurile
pentru programarea reclamantei în vederea depunerii jurământului.
Menține celelalte dispoziții ale
sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 20 octombrie 2011.