ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4919/2011

Prin Sentința nr. 659

din 31 ianuarie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a respins ca rămasă fără obiect acțiunea formulată de

reclamanta C.L., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru

Cetățenie, prin care a solicitat să se constate:

- refuzul

nejustificat al pârâtei de a soluționa cererea de redobândire a cetățeniei

române;

- obligarea pârâtei

să procedeze la analizarea/avizarea cererii de redobândire a cetățeniei române

în termen de maxim 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii

instanței;

- obligarea pârâtei

să emită și să comunice, ulterior analizării cererii, Ordinul de redobândire a

cetățeniei române, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la

sediul ales, în termen de maxim 30 de zile de la data analizării/avizării

cererii de redobândire a cetățeniei române, respectiv programarea pentru

depunerea jurământului de credință față de țară, în maxim 30 de zile de la data

emiterii ordinului de redobândire a cetățeniei române;

- obligarea pârâtei

la plata suma de 100 RON pe fiecare zi de întârziere, cu titlu de daune

interese de la data introducerii acțiunii și până la data analizării/avizării

cererii de redobândire a cetățeniei române.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut că cererea reclamantei de

redobândire a cetățeniei române a fost înregistrată la secretariatul tehnic al

Comisiei pentru cetățenie sub nr. 8271/RD/2010 și a fost avizată pozitiv de

Comisia pentru Cetățenie la data de 20 octombrie 2010, ulterior, prin Ordinul

Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. 299/P din 16 decembrie

2010, privind aprobarea redobândirii cetățeniei române pentru mai multe

persoane, fiind admisă și cererea reclamantei de redobândire a cetățeniei

române, acesta figurând la poziția 130 din Anexa nr. 1.

Față de aceste împrejurări,

Curtea de apel a apreciat că cererea reclamantei de analizare și avizare a

cererii, semnare a Ordinului și comunicare apare ca fiind rămasă fără obiect,

comunicarea realizându-se prin publicarea în M. Of. al României.

În ceea ce privește

solicitarea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, Curtea a

apreciat că această cerere este neîntemeiată, reținând, pe de-o parte că

reclamanta nu a făcut dovada existenței unui refuz nejustificat din partea

pârâtei de a soluționa cererea reclamantei de redobândire a cetățeniei române,

în condițiile în care, pârâta a emis Ordinul Președintelui Autorității

Naționale pentru Cetățenie nr. 299/P din 16 decembrie 2010, prin care

reclamantei i s-a aprobat cererea, sub acest aspect neputând fi reținută nici

culpa procesuală a pârâtei, iar pe de altă parte, cererea reclamantei a fost

soluționată înaintea primului termen de judecată acordat.

Împotriva acestei

sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamanta

C.L., în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea

recursului, se arată, în esență, că în mod greșit a apreciat instanța de fond

că nu a existat un refuz nejustificat de soluționare a cererii, atâta timp cât

nu a fost soluționată în termenul expres prevăzut de lege de maxim 5 luni

pentru soluționarea acesteia, respectiv 30 zile de la expirarea celor 5 luni,

pentru emiterea și comunicarea ordinului de redobândire a cetățeniei române.

În concluzie, a

solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul

obligării pârâtei la acordarea cheltuielilor de judecată, în conformitate cu

prevederile art. 274 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea

formulată în cauză, pârâta a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința

atacată prin prisma recursului declarat dar și sub toate aspectele, în

condițiile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că

recursul este nefondat pentru  argumentele expuse în continuare.

Recurenta-reclamantă

C.L. a investit instanța de contencios administrativ cu cererea având ca

obiect, în esență, constatarea refuzului nejustificat al pârâților de

soluționare a cererii de redobândire a cetățeniei române obligarea acestei

autorități la analizarea/avizarea cererii sale în termen de 30 de zile de la

rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești, la emiterea și comunicarea

ordinului de redobândire a cetățeniei române la sediul ales în 30 de zile de la

avizare, precum și programarea la depunerea jurământului de credință în 30 de

zile de la emiterea ordinului, cu daune interese către intimatul-reclamant de

100 RON pe fiecare zi de întârziere și cheltuieli de judecată.

Din probele

administrate, Înalta Curte reține că recurenta-reclamantă a depus cerere de

redobândire a cetățeniei române la Autoritatea Națională pentru Cetățenie la

data de 17 martie 2010, iar la data de 16 decembrie 2010, Președintele ANC a

emis Ordinul nr. 299/P privind aprobarea redobândirii cetățeniei române unui

număr de 454 persoane, recurenta C.L. figurând în Anexa nr. 1 (persoane care

solicită redobândirea cetățeniei române cu menținerea domiciliului în

străinătate), la poziția 130, ordin ce a fost comunicat recurentei, la

domiciliul din străinătate.

Este real că potrivit

art. 16 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, cererea de redobândire a cetățeniei

române trebuie analizată în termen de 5 luni de la data înregistrării acesteia

la comisia pentru cetățenie din cadrul ANCR, însă recurenta-reclamantă

interpretează în mod greșit aceste dispoziții legale, în condițiile în care

termenul de 5 luni prevăzut de legiuitor privește perioada în care se verifică

cererea de către Comisia pentru Cetățenie, sub aspectul îndeplinirii

condițiilor necesare redobândirii cetățeniei române, nefiind aplicabil altor

proceduri, cum ar fi cea de avizare a cererii sau de emitere a ordinului de

către președintele A.N.C.

La fel ca și

judecătorul fondului, instanța de control judiciar reține că nu sunt întrunite

condițiile pentru calificarea conduitei autorității publice pârâte ca exprimând

un refuz nejustificat de rezolvare a unei cereri, în sensul prevederilor art. 2

alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, constând în „exprimarea explicită cu

exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane, criticile

recurentei fiind lipsite de obiectivitate.

În concluzie, dată

fiind lipsa elementelor necesare reținerii vreunei culpe procesuale în sarcina

pârâtei, pentru a fi îndeplinite condițiile art. 274 C. proc. civ., în mod

corect a fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

Pentru considerentele

expuse în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă,

se va respinge recursul de față ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de C.L. împotriva Sentinței nr. 659 din 31 ianuarie 2011 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 octombrie 2011.

Procesat de GGC - DG