ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2207/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 03 noiembrie 2008, reclamantul D.N. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului S.S.P.R. la eliberarea certificatului de revoluționar. În susținerea cererii, reclamantul a arătat, în esență, că a participat la evenimentele din decembrie 1989, iar după 19 ani a aflat că dosarul său de participant la Revoluție a stat în nelucrare, motiv pentru care nu a putut beneficia de prevederile Legii nr. 42/1990, respectiv ale Legii nr. 341/2004. A mai arătat reclamantul că a adresat recurs grațios pârâtului, primind un răspuns nefavorabil prin adresa din 8 octombrie 2008, cu motivarea că legea în vigoare se referă numai la cei care dețin certificat de revoluționar, nu și la alte categorii de persoane.

Prin Sentința civilă nr. 1340 din 31 martie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei procedurii prealabile invocată de către pârât; a admis excepția prematurității și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantul D.N., în contradictoriu cu pârâtul S.S.P.R., ca prematur introdusă. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut în esență următoarele: În ceea ce privește excepția lipsei procedurii prealabile, instanța a respins-o cu motivarea că reclamantul s-a adresat pârâtului cu solicitarea de emitere a certificatului de revoluționar, fiind astfel îndeplinită procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Cu privire la excepția prematurității, s-a reținut că după intrarea în vigoare a Legii nr. 341/2004 nu mai este posibilă eliberarea certificatului de revoluționar în baza vechilor prevederi legale, neputându-se vorbi de un refuz nejustificat al pârâtului de soluționare a cererii reclamantului până la finalizarea procedurii prevăzute de legea sus-menționată. Pentru aceste considerente instanța de fond a respins acțiunea ca prematur introdusă. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul D.N. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în drept dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ. Recurentul critică hotărârea primei instanțe sub aspectul modului de rezolvare a excepției de prematuritate.

Astfel, s-a învederat de către recurentul - reclamant faptul că în speță nu se poate reține aplicabilitatea sancțiunii prematurității cererii, atâta vreme cât autoritatea competentă nu a înțeles să îi soluționeze cererea în termenul prevăzut de lege, respectiv în 30 de zile de la data solicitării potrivit legii contenciosului administrativ, astfel încât instanța de fond a greșit considerând că cererea de chemare în judecată este prematur introdusă. Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 29 octombrie 2009, intimatul-pârât a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, excepția tardivității introducerii acțiunii, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prematurității acțiunii, pe fond solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a admis excepția prematurității invocată de pârât și a respins acțiunea ca fiind prematur introdusă. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 "certificatele doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) și (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către S.S.P.R.

din Decembrie 1989, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi". Termenul prevăzut de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 a fost prorogat succesiv prin O.U.G. nr. 133/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2005, prin O.U.G. nr. 182/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 148/2006, prin Legea nr. 347/2006, prin O.U.G. nr. 132/2006, aprobată prin Legea nr. 131/2007 și prin O.G. nr. 1/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 47/2009, până la 30 iunie 2009, iar, ulterior, prin O.U.G. nr. 84/2009, până la data de 1 ianuarie 2010 inclusiv. De asemenea, conform art. 9 alin. (5) din același act normativ, contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.

S-a stabilit, prin art. 19 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, cu modificările și completările ulterioare, că lista finală cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate se certifică prin ordin al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și se publică în M. Of. al României, Partea I. Ulterior s-a precizat, prin art. 20 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G.

nr. 1412/2004, cu modificările și completările ulterioare, că persoanele nemulțumite de nepreschimbarea certificatului doveditor sau care consideră, pe bază de probe, că în cazul celorlalte persoane cărora le-a fost preschimbat certificatul doveditor nu au fost respectate prevederile Legii nr. 341/2004, sau ale normelor metodologice, pot face contestație la Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, în termen de maximum 6 luni de la data publicării în M. Of. al României, Partea I, a listei finale prevăzute la art. 19 alin. (1) din normele metodologice.

Se reține că Legea nr. 341/2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptători care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei de la Brașov din noiembrie 1987, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit, prin derogare de la prevederile de drept comun cuprinse în Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, termenul de 30 iunie 2009 (respectiv 1 ianuarie 2010) în vederea soluționării tuturor cererilor de preschimbare a certificatelor doveditoare, formulate în temeiul legii sus-menționate.

Or, în condițiile în care termenul prevăzut de lege pentru îndeplinirea de către pârât a obligațiilor ce îi revin nu a expirat până la data formulării cererii de chemare în judecată, respectiv până la data pronunțării sentinței instanței de fond, nu s-a născut dreptul la acțiune al reclamantului pentru constatarea refuzului nejustificat de soluționare a cererii sale cu privire la acele obligații. În aceste condiții nu se poate reține existența unui refuz nejustificat de soluționare a cererii, astfel cum a fost invocat de recurentul-reclamant, despre un asemenea refuz putând fi vorba eventual după expirarea termenului limită pentru soluționarea cererilor. Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

În consecință, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2009, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de D.N., împotriva Sentinței nr. 1340 din 31 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 aprilie 2010.