ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1308/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1308/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2423 din 10 octombrie
2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios, administrativ și fiscal,
a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamantul G.N., în contradictoriu
cu pârâtul S.S.P.R. din decembrie 1989, prin care reclamantul a solicitat obligarea
pârâtului să îi recunoască dreptul la eliberarea certificatului de luptător în revoluție,
având în vedere Dosarul nr. 18/685 din 23 ianuarie 2006 depus la S.S.P.R., precum
și obligarea pârâtului la plata drepturilor prevăzute de lege și de daune morale
în cuantum de 10.000 RON.
Pentru a pronunța această
hotărâre, Curtea de Apel a reținut, în esență, că reclamantul a solicitat eliberarea
certificatului de revoluționar în temeiul Legii nr. 341/2004, care reglementează
doar procedura de preschimbare a certificatelor eliberate anterior în temeiul Legii
nr. 42/1990, acesta recunoscând că a depus cererea cu întârziere la data de 23
ianuarie 2006. A mai reținut Curtea de Apel că pârâtul a răspuns petentului și i-a
prezentat motivele pentru care cererea sa nu poate primi o soluționare favorabilă.
În concluzie, față de prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, art.
20 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 și art. 1
din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel a soluționat cauza în raport cu excepția
inadmisibilității acțiunii invocate de pârâtul S.S.P.R.
Împotriva sentinței civile
pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios, administrativ
și fiscal, a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul G.N., formulând critici
de nelegalitate și netemeinicie, care se circumscriu situației prevăzute de
art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin motivele de recurs,
recurentul-reclamant susține, în esență, că se încadrează în prevederile Legii
nr. 341/2004, având dreptul la eliberarea titlului de luptător în revoluția din
Decembrie 1989, în considerarea acțiunilor la care a participat cu ocazia evenimentelor
respective.
Prin întâmpinare, pârâtul
S.S.P.R. solicită respingerea recursului ca nefondat, susținând că, în mod corect,
instanța de fond a respins acțiunea reclamantului ca inadmisibilă, prin prisma dispozițiilor
legale incidente.
Analizând cauza, în raport
cu dispozițiile art. 304 și art. 304
1
C. proc. civ. și ale cadrului legal
aplicabil, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele arătate
în continuare.
Prin cererea de chemare
în judecată, recurentul-reclamant G.N. a solicitat, în principal, obligarea pârâtului
S.S.P.R. la eliberarea certificatului de revoluționar în temeiul dispozițiilor Legii
nr. 341/2004 și a dosarului pe care l-a depus la această instituție, înregistrat
sub nr. 18/685 din 23 ianuarie 2006.
În esență, problema de
drept vizează dreptul reclamantului de a solicita în anul 2006, sub imperiul dispozițiilor
Legii nr. 341/2004, eliberarea certificatului de revoluționar.
Înalta Curte reține că
întemeiat instanța de fond a apreciat că, față de dispozițiile Legii nr. 341/2004,
în raport cu data la care reclamantul a solicitat eliberarea certificatului de revoluționar
și cu răspunsul dat acestuia de către S.S.P.R., acțiunea formulată de G.N. nu îndeplinește
condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Sunt avute în vedere următoarele
dispoziții legale:
Potrivit art. 3 alin.
(1) din Legea nr. 341/2004, pentru cinstirea memoriei celor care
și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru
victoria Revoluției române din decembrie 1989, au fost instituite următoarele titluri:
erou-martir al Revoluției Române din decembrie 1989; luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989; participant la victoria Revoluției Române
din decembrie 1989 - calitate onorifică.
Potrivit alin. (2) al aceluiași art. din Legea
nr. 341/2004,
titlurile
instituite la alin. (1) se vor acorda în condițiile prezentei legi, avându-se în
vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea
eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum
și luptătorilor pentru victoria revoluției din decembrie 1989, republicată, cu modificările
și completările ulterioare.
Potrivit art. 9 alin.
(1) din Legea nr. 341/2004,
„
certificatele doveditoare
care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii
nr. 42/1990
și
de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989,
după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) și (5), se vor preschimba, la cererea
titularului, de către S.S.P.R. din decembrie 1989, până la data de 31 martie 2008
inclusiv.”
Potrivit Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004:
- „Art. 7.
- În înțelesul prevederilor
art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, prin acordarea titlurilor se înțelege preschimbarea
certificatelor doveditoare emise în perioada 1990-1997, iar nu acordarea de noi
titluri sau calități de revoluționar.”
- art. 10 alin. (2) din
Normele metodologice:
„(2)
Certificatele doveditoare
care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii
nr. 42/1990
și
de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989,
denumite în continuare certificate doveditoare, se preschimbă, la cererea titularului,
de către S.S.P.R. din Decembrie 1989, denumit în continuare S.S.P.R.”
Din economia dispozițiilor
legale citate, rezultă fără echivoc faptul că certificatele de revoluționar au fost
eliberate potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990, iar, conform dispozițiilor Legii
nr. 341/2004, se procedează la:
preschimbarea certificatelor
eliberate anterior;
eliberarea noului tip
de certificat în cazul persoanelor care au depus dosarul la fosta Comisie pentru
cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, dar cărora nu li
s-a eliberat certificatul datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate.
Recurentul-reclamant nu
se află însă în niciuna din ipotezele susmenționate, după cum rezultă chiar din
susținerile sale făcute atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței
de recurs în sensul că nu deține certificat de revoluționar și că a depus dosarul
pentru obținerea unui astfel de document la 23 ianuarie 2006.
Totodată, Înalta Curte
reține că întemeiat Curtea de Apel a avut în vedere și faptul că intimatul-pârât
S.S.P.R., prin adresa din 01 februarie 2006, a răspuns cererii recurentului-reclamant
cu respectarea dispozițiilor legale incidente cauzei, astfel că sub acest aspect
nu se poate reține existența unui eventual refuz nejustificat în sensul art. 2
alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Față de cele reținute,
în temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua din C. proc. civ., Înalta Curte constată
că sentința civilă pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios,
administrativ și fiscal, este legală și temeinică, astfel că va fi respins ca nefondat
recursul declarat de G.N.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de G.N. împotriva sentinței civile nr. 2423 din 10 octombrie 2007 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencio, administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 martie 2008.