ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1171/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul

D.G. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea

pârâtului S.S.P.R.D. să valideze cererea de preschimbare a certificatului doveditor

al calității de revoluționar și emiterea certificatului de revoluționar

preschimbat.

În susținerea cererii reclamantul a

arătat că în calitate de beneficiar al certificatului de „Luptător pentru

Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - Remarcat prin fapte deosebite”

a solicitat la data de 3 noiembrie 2004, în conformitate cu prevederile H.G. nr.

566/1996, validarea cererii de preschimbare a certificatului doveditor al

calității de revoluționar.

La data de 3 septembrie 2008

reclamantul a îndeplinit procedura prealabilă solicitând pârâtului emiterea și

transmiterea în posesie a certificatului de revoluționar preschimbat și a

documentelor aferente acestuia, adresându-se totodată și organului ierarhic

superior.

Reclamantul învederează faptul că a

formulat cererea de chemare în judecată care face obiectul prezentului dosar ca

urmare a faptului că nu a primit nici un răspuns la cererile formulate, pârâtul

refuzând să emită noul certificat preschimbat și documentele acestuia,

prejudiciindu-l în mod nelegal la obținerea drepturilor ce i se cuvin.

Prin sentința civilă nr. 1843 din 30

aprilie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei procedurii

prealabile invocată de pârât prin întâmpinare și a lipsei calității procesuale pasive

a C.P.R.D. invocată de către această parte; a admis excepția prematurității invocată

de către pârât și a respins acțiunea ca fiind prematur introdusă.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut că potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004

rezultă că procedura prealabilă nu este obligatorie în cazul actelor administrative

asimilate, certificatul doveditor al calității de revoluționar fiind un astfel

de act, astfel că a respins excepția lipsei procedurii prealabile.

Cu privire la excepția lipsei calității

procesuale pasive invocată de pârâta C.P.R.D. instanța de fond a reținut că

problema personalității juridice, care ține de capacitatea procesuală a

pârâtei, iar nu de calitatea procesuală a acesteia, nu prezintă relevanță în

cauză, iar, pe de altă parte, ține de fondul cauzei aspectul dacă acestei pârâte

i-a fost propus dosarul reclamantului pentru acordarea avizului prevăzut de art.

11 din Legea nr. 341/2004.

Privitor la excepția prematurității

introducerii acțiunii, instanța de fond a reținut faptul că potrivit art. 9 alin.

(1) din Lega nr. 341/2004, certificatele doveditoare se vor preschimba, la

cererea titularului, de către S.S.P.R.D., în termen de 6 luni de la intrarea în

vigoare a legii, termen care a fost prorogat legal, în mod succesiv, până la data

de 30 iunie 2009, astfel încât pârâții se află în interiorul acestui termen

pentru soluționarea cererii reclamantului, drept pentru care acțiunea a fost respinsă

ca atare.

Împotriva acestei hotărâri

reclamatul D.G. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, încadrat în

drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul arată că instanța

de fond în mod greșit a admis excepția prematurității invocată de pârât,

motivând că Legea nr. 314/2004 a reglementat în favoarea pârâtului un termen stabilit

până la 30 iunie 2009, în vederea soluționării tuturor cererilor de preschimbare.

Recurentul mai învederează că din înscrisurile

depuse la dosarul cauzei rezultă că dosarul de preschimbare este complet, că s-a

admis cererea de preschimbare, deci analiza dosarului s-a încheiat, urmând

procedura avizării și eliberării certificatului preschimbat de către S.S.P.R.D.

Astfel, recurentul consideră că admiterea excepției prematurității este

netemeinică și nelegală, instanța de fond nu a analizat toate documentele depuse,

pronunțând o hotărâre cu aplicarea greșită a legii, fără a intra în cercetarea

fondului.

Recurentul mai subliniază faptul că

în cauză sunt incidente dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004

referitoare la refuzul nejustificat de soluționare a cererii de preschimbare a

certificatului, că termenul de preschimbare prorogat nu constituie un termen

prohibitor, că legea nu interzice eliberarea certificatului preschimbat înainte

de expirarea acestui termen dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de

lege în acest scop.

Examinând cauza și sentința atacată,

în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale

incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se

vor arăta în continuare.

Înalta Curte constată că instanța de

fond în mod corect a admis excepția prematurității invocată de pârât și a

respins acțiunea ca fiind prematur introdusă.

Potrivit dispozițiilor art. 9 alin.

(1) din Legea nr. 341/2004 „certificatele doveditoare care în perioada 1990 - 1997,

au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru

cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din 1989, după verificare, potrivit

art. 5 alin. (3), (4) și (5) se vor preschimba, la cererea titularului, de

către S.S.P.R.D., în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei

legi”.

Așa cum în mod corect a constatat și

instanța de fond, termenul prevăzut de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004

a fost prorogat succesiv prin O.U.G. nr. 133/2004, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 37/2005, prin O.U.G. nr. 182/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr.

148/2006, prin Legea nr. 347/2006, prin O.U.G. nr. 132/2006, aprobată prin Legea

nr. 131/2007 și prin O.G. nr. 1/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 47/2009,

până la 30 iunie 2009.

Or, în condițiile în care termenul

prevăzut de lege pentru îndeplinirea de către pârâți a obligațiilor ce le revin

nu a expirat până la data formulării cererii de chemare în judecată, nu s-a născut

dreptul la acțiunea al reclamantului pentru constatarea refuzului nejustificat

de soluționare a cererii sale cu privire la acele obligații.

Prin urmare, Înalta Curte constată că

cererea de preschimbare a certificatelor de revoluționar potrivit Legii nr. 341/2004

este prematur formulată, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, întrucât

s-a stabilit ca termen limită pentru depunerea dosarelor cu documente, precum

și analizarea acestora, termenul de 30 iunie 2009, termen care nu expirase la

data formulării cererii de chemare în judecată.

În aceste condiții nu se poate

reține existența unui refuz nejustificat de soluționare a cererii, astfel cum a

fost invocat de recurentul-reclamant, despre un asemenea refuz putând fi vorba

eventual după expirarea termenului limită pentru soluționarea cererilor.

Astfel fiind, Înalta Curte constată

că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite,

iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

În consecință, pentru considerentele

arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

coroborate cu art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2009, recursul va fi respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de D.G.,

împotriva sentinței civile nr. 1843 din 30 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 3 martie 2010.