ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 413/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 413/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor de față ;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele :

Prin sentința penală nr. 83/F din 12

mai 2010, Curtea de Apel Galați, secția penală, a condamnat pe inculpatul P.S.

la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen. în referire la art. 6 și

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a)

și c) în referire la art. 76 lit. c) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 71 C.

pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 81 și art.

71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

principale și a pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului

de încercare prevăzut de art. 82 C. pen., respectiv de 3 ani și 6 luni.

În baza art. 359 alin. (1) C. proc.

pen. a atras atenția inculpatului P.S. asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc.

pen. a obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre

instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt.

Inculpatul P.S. este lucrător de

poliție în cadrul Serviciului Poliției Rutiere – I.P.J. Vrancea, având grad de

subinspector și îndeplinind activități specifice ofițerului de schimb.

În ziua de 19 noiembrie 2008

inculpatul P.S. în calitate de ofițer de schimb și martorul R.N., conform

planificării, au intrat în serviciu la schimbul I între orele 6

00

-14

00

.

Astfel cu autoturismul de serviciu marca

Dacia Logan nr. având montat aparat radar, cei doi lucrători de poliție și-au

exercitat atribuțiile specifice de serviciu pe tronsonul I, Urechești – limita

județului Buzău.

În jurul orelor 12

00

, în

timp ce inculpatul P.S. și martorul R.N. se aflau în mașina de serviciu, în

zona popasului turistic „Bachus” situat la ieșirea din localitatea Dumbrăvești,

județul Vrancea, pe DN1 dinspre Râmnicu Sărat spre Focșani circula

investigatorul sub acoperire P.A.

După ce autoturismul condus de

investigatorul sub acoperire P.A. a fost oprit în trafic, iar martorul R.N. i-a

adus la cunoștință că a fost înregistrat cu aparatul radar circulând cu o

viteză peste limita legală, cei doi s-au deplasat la autoturismul în care se afla

inculpatul P.S. pentru verificarea documentelor solicitate investigatorului sub

acoperire.

De precizat că în autoturism, pe

locul șoferului se afla inculpatul P.S. iar martorul R.N. s-a așezat pe locul

dreapta față începând un dialog cu investigatorul sub acoperire P.A.

Pe tot parcursul dialogului, geamul

ușii din dreapta față a fost coborât în totalitate, iar investigatorul sub

acoperire s-a aflat lângă portiera dreapta față.

În timpul discuțiilor dintre

investigatorul sub acoperire și martorul R.N., a avut unele intervenții și

inculpatul P.S.

Așa cum rezultă din înregistrările

video și din declarațiile martorului sub acoperire P.A., pe durata discuțiilor

acesta a avut posibilitatea să observe fizionomia inculpatului și de asemenea

acesta putea să-l vizualizeze pe investigatorul sub acoperire.

Dialogul dintre martorul R.N. și

investigatorul sub acoperire a fost înregistrat ambiental, fiind redat în

procesul-verbal aflat la dosar.

Inculpatul P.S. a asistat la

întreaga discuție dintre investigatorul sub acoperire P.A. și martorul R.N.,

având unele intervenții scurte prin care i-a întărit convingerea

investigatorului sub acoperire că a comis o contravenție gravă și că va trebui

să se supună rigorilor legii.

În timpul discuțiilor martorul R.N.

a calculat suma de bani pe care investigatorul sub acoperire ar fi trebuit să o

plătească pentru abaterile comise, rezultând suma de 550 lei și suspendarea

permisului de conducere pentru depășirea vitezei regulamentare, precum și suma

de 180 lei pentru că nu avea asupra sa asigurarea și rovigneta.

Tot martorul R.N. i-a arătat

investigatorului sub acoperire, că îi va suspenda carnetul, că va pierde suma

de 3000 lei, că astfel îi vor fi afectate afacerile și „asta la prima vedere”.

În urma acestor negocieri, investigatorul

sub acoperire „a realizat” că ar fi mai avantajos să ofere lucrătorilor de

poliție suma de 500 lei, pe care a menționat-o la începutul discuțiilor, sumă

pe care o avea asupra sa, scăpând astfel de sancțiunea ridicării carnetului.

Investigatorul sub acoperire a

primit documentele verificate, s-a deplasat la autoturismul său și s-a întors

cu certificatul de înmatriculare în care a introdus suma de 500 lei, și a

înmânat acest act martorului R.N.

Martorul R.N. a primit certificatul

de înmatriculare, a luat banii cu mâna stângă, i-a introdus sub piciorul stâng

iar cu mâna dreaptă a restituit certificatul de înmatriculare investigatorului

sub acoperire și s-au salutat de despărțire.

Nici martorul R.N. și nici

inculpatul P.S. nu au întocmit vreun proces-verbal de sancționare

contravențională a investigatorului sub acoperire și nici nu au făcut mențiune

în registrul radar în legătură cu oprirea în trafic a investigatorului sub

acoperire și, de asemenea, pe toată durata dialogului menționat nu a fost oprit

nici un alt conducător auto pentru verificări.

Împotriva hotărârii mai sus

menționate au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați și

inculpatul P.S.

Așa cum s-a arătat în practicaua

prezentei decizii, reprezentantul parchetului susținând oral motivele de recurs

detaliate în scris în memoriul depus la dosar, în temeiul cazului de casare

prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. a solicitat admiterea

recursului și reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului atât sub

aspectul cuantumului cât și sub aspectul modalității de executare a acesteia.

Inculpatul P.S. a pus concluzii de

admitere a recursului invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen., apreciind că s-a comis o eroare gravă de fapt având

drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare a sa.

Recursurile declarate sunt nefondate

și urmează a fi respinse ca atare pentru următoarele considerente:

Examinându-se actele și lucrările

dosarului se reține că în fapt inculpatul în calitate de lucrător de poliție în

cadrul I.P.J. Vrancea – Serviciul Poliției Rutiere, având gradul profesional de

subinspector de poliție, cu atribuții de control, în ziua de 19 noiembrie 2008,

în timp ce se afla în exercițiul atribuțiilor de serviciu, împreună cu martorul

R.N., fost agent de poliție la aceeași unitate, în baza unei înțelegeri

anterioare cu acesta, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu constând

în verificarea respectării dispozițiilor legale în materie de circulație

rutieră pe DN2 – E85, a pretins și a primit de la investigatorul sub acoperire P.A.

suma de 500 Ron în scopul de a nu-i aplica acestuia sancțiunea contravențională

prevăzută de lege pentru depășirea vitezei de circulație (108 km) și de a nu

întocmi procesul-verbal aferent (amenda contravențională și suspendarea

exercitării dreptului de a conduce).

În drept, fapta săvârșită de

inculpatul P.S. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de

mită prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen. în referire la art. 6 și art. 7 alin.

(1) din Legea nr. 78/2000.

Fapta săvârșită de inculpat este

dovedită cu următoarele mijloace de probă administrate atât în faza de urmărire

penală (procesul-verbal de sesizare din oficiu; procesul-verbal în care este

consemnată declarația investigatorului sub acoperire P.A.; procesul-verbal de

redare a dialogului ambiental dintre inculpat, martorul R.N. și investigatorul

sub acoperire; declarațiile inculpatului; declarațiile martorului R.N.;

registrul radar; copii de pe buletinul posturilor graficul serviciilor

planificate în luna mai 2008 a I.P.J. Serviciul de Poliție Rutieră) cât și în

faza de cercetare judecătorească în care a fost audiat inculpatul P.S., martorul

R.N., martorul cu identitate protejată P.A. și de asemenea a fost atașat

dosarul nr.1587/44/2008 al Curții de Apel Galați privind pe inculpații R.N. și M.M.

Solicitarea inculpatului P.S. de a

fi achitat în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit.

a) C. proc. pen. întrucât fapta nu există, nu poate fi primită pentru

următoarele considerente:

Astfel cum rezultă din probele

administrate în cauză, inculpatul P.S. în calitate de subinspector de poliție

cu atribuții de control s-a aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu

împreună cu martorul R.N. în ziua de 19 noiembrie 2009, când a fost oprit în

trafic investigatorul sub acoperire P.A., care conducea un autoturism, cu

depășirea vitezei legale. Din probele administrate rezultă că investigatorul

sub acoperire a fost oprit în trafic de martorul R.N., că așa zisa negociere a

posibilității investigatorului de a scăpa nesancționat a fost coordonată în cea

mai mare parte de martor, însă totul s-a întâmplat cu acordul inculpatului P.S.

Rezultă astfel din transcrierea

înregistrării discuției din mediul ambiental că inculpatul P.S. prin

intervențiile sale în discuția purtată între martorul R.N. și investigatorul

sub acoperire i-a întărit acestuia din urmă convingerea că va putea scăpa

nesancționat în schimbul remiterii unei sume de bani.

În condițiile în care inculpatul P.S.

(având grad superior martorului R.N. și atribuții de control asupra activității

desfășurată de acesta) a intervenit în discuția dintre martor și investigatorul

sub acoperire, a perceput nemijlocit această discuție, a cunoscut abaterea

contravențională constând în depășirea limitei vitezei și lipsa unor documente

legale, având posibilitatea dar și obligația legală să intervină și să oprească

activitatea infracțională a colegului său.

De asemenea, inculpatul nu a

intervenit în niciun fel în momentul în care a observat că investigatorul sub

acoperire îi înmânează martorului R.N. suma de 500 lei.

Din redarea transcrierii discuțiilor

rezultă că martorul R.N. a dat de înțeles investigatorului sub acoperire că

negocierea care o poartă este și în numele inculpatului. Susținerile

inculpatului P.S. în sensul că nu a fost atent la întreaga discuție purtată

între martorul R.N. și investigatorul sub acoperire, că nu a observat când

acesta din urmă a dat suma de 500 lei, nu pot fi primite favorabil. Faptul că

între cei doi lucrători de poliție a existat o înțelegere prealabilă rezultă

din siguranța cu care martorul R.N. a negociat primirea mitei de la

investigatorul sub acoperire, că a primit suma de 500 lei în prezența

superiorului său, inculpatul P.S. Așa fiind din întreg materialul probator

administrat în cauză rezultă vinovăția inculpatului pentru săvârșirea

infracțiunii de luare de mită.

Cât privește individualizarea

judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, Înalta Curte apreciază că aceasta

s-a făcut judicios de instanța de fond, atât sub aspectul cuantumului, cât și

sub aspectul modalității de executare. Instanța de fond a avut în vedere la

stabilirea cuantumului pedepsei criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (gradul

concret de pericol social al faptei deduse judecății, modalitățile și

împrejurările săvârșirii acesteia, urmarea produsă, cuantumul sumei primită

drept mită, atingerea adusă relațiilor sociale ocrotite de lege, precum și

persoana dar și atitudinea inculpatului manifestată pe parcursul procesului

penal).

Se reține că inculpatul a avut

anterior comiterii faptei o conduită profesională ireproșabilă, primind pentru

activitatea desfășurată calificativul „foarte bine”, are studii superioare, s-a

prezentat în instanță la toate termenele de judecată.

Se mai constată de asemenea că

pedeapsa aplicată este de natură a asigura, conform art. 52 C. pen. prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni și reintegrarea în comunitate a inculpatului, îndreptarea și

reeducarea inculpatului putându-se realiza în bune condiții și prin suspendarea

condiționată a executării pedepsei conform art. 81 C. pen.

Criticile formulate de inculpat prin

apărător referitoare la aspecte de nelegalitate din faza de urmărire penală,

respectiv lipsa legalei sesizări a organului de urmărire penală prevăzută de

art. 221 C. proc. pen.; nelegala începere a urmăririi penale și nelegala punere

în mișcare a acțiunii penale; nelegala disjungere a cauzei privind pe inculpat;

nelegala întrebuințare ca „probe” în acuzarea inculpatului a unor înregistrări

ambientale dispuse și efectuate cu privire la alte persoane, înainte de

începerea urmăririi penale împotriva inculpatului; nelegala audiere în calitate

de martor sub identitate protejată a unui investigator sub acoperire autorizat

în legătură cu activitatea unui alt inculpat dintr-o altă cauză penală în care

inculpatul P.S. nu a avut nici o calitate dintre cele menționate de Codul de

procedură penală, după ce au fost amplu analizate de instanța de fond au fost

respinse motivat de aceasta și așa fiind nu se mai justifică reiterarea lor și

în faza procesuală a recursului.

Față de considerentele expuse, constatând

nefondate motivele de recurs invocate de inculpat și de către parchet și

neexistând vreun caz de casare din cele prevăzute de art. 385

9

alin.

(3) C. proc. pen. care pot fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte în

baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca

nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial

Galați și inculpatul P.S.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen. urmează ca inculpatul să fie obligat la cheltuieli judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial

Galați și inculpatul P.S. împotriva sentinței penale nr. 83/F din 12 mai 2010 a

Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4 februarie 2011.