ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2662/2011

Deliberând asupra recursurilor de față pe baza lucrărilor și materialului aflate în dosarul cauzei a constatat următoarele: I. Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, prin încheierea de ședință nr. 702/57/2011/a6 din 22 iunie 2011, a respins ca neîntemeiate cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații R.S.F. și K.C.P., cercetați în stare preventiv în dosar de urmărire penală nr. 72/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Hunedoara, făcând aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 160 2 alin. (2) raportat la art. 160 8a alin. (6) C. proc. pen. Dispunând astfel judecătorul cauzei a constatat următoarele: Prin cererea formulată de inculpații R.S.F. și K.C.P., ce a format obiectul dosarului separat nr. 702/57/2011/a6, s-a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar în baza dispozițiile art. 160 2 și următoarele C. proc.

pen. cu motivarea că sunt îndeplinite cerințele art. 160 1 și art. 160 2 C. proc. pen. prin aceea că sun cercetați în stare de arest preventiv în dosarul nr. 72/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Hunedoara pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup organizat și complicitate la furt calificat, fapte prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 26 raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) g) și i) și alin. (4) C. pen., sunt lipsiți de antecedente penale, având cunoștință de obligațiile ce le revin în eventualitatea că se va admite cererea,în sensul că desfășurarea în bune condiții a procesului penal nu ar fi periclitată deoarece nu vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

Examinând temeinicia cererilor inculpaților pe baza actelor și lucrărilor dosarului judecătorul cauzei a apreciat că solicitarea inculpaților de liberare provizorie sub control judiciar la acest moment procesul al urmăririi penale este nejustificată în raport de exigențele procesuale stabilite de legiuitor prin dispozițiile art. 160 1 și art. 160 2 C. proc. pen. În acest sens s-a reținut la data de 10 decembrie 2010 s-a început urmărirea penală față de inculpații L.F.R. și V.A., pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) și alin. (4) C. pen., respectiv față de inculpații B.I.I., D.B.I., B.I.Ș., T.O.

și I.C.L., pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (4) C. pen., iar la data de 11 decembrie 2010, față de cei șapte inculpați a fost pusă în mișcare acțiunea penală. În fapt, s-a imputat acestora că de circa un an, a fost constituit un grup infracțional organizat inițiat de către inculpații V.A. și L.F.R. în scopul săvârșirii de furturi calificate cu consecințe deosebit de grave în țări U.E. precum Franța, Italia și Austria. Ca membri ai grupării au fost recrutați inculpații B.I.I., D.B.I., B.I.Ș. și I.C.L., aceștia având atribuția de a identifica utilaje agricole, modalitatea de păstrare și depozitare folosită de proprietari, identificarea căilor de acces pentru pătrunderea prin efracție, identificarea și neutralizarea eventualelor sisteme de alarmă, verificarea utilajelor sub aspectul dotări cu sistem de urmărire GPRS.

După executarea tuturor acestor operațiuni, cei trei membri ai grupului organizat executau efectiv operațiunea de sustragere a utilajelor. Anterior ultimei etape, cei trei comunicau telefonic liderilor grupului tipul utilajelor, marca, capacitatea cilindrică, anul de fabricație, numărul actelor de utilizare și starea fizică a acestora, precum și dacă sunt prevăzute cu accesorii (încărcător frontal, grape etc.). Cei doi lideri le comunicau celor trei membri dacă utilajele identificate merită să fie sustrase, în sensul că puteau fi ușor valorificate „la negru” și sumele care puteau fi obținute erau importante. La data de 15 martie 2011, organele de poliție au procedat la verificarea și indisponibilizarea tractorului agricol marca Deutz-Fahr Agrotron 100 găsit în posesia învinuitul B.G.

din Bistrița. Din activitățile desfășurate a rezultat faptul că acest utilaj a fost furat în noaptea de 24/25 octombrie 2010 de la depozitul situat în Broekstraat 2 A 5018 TD Tilburg, din Olanda, valoarea acestuia fiind de 35.000 Euro. În aceeași împrejurare s-a sustras și un tractor marca Deutz-Fahr Agrotron 85, în valoare de 25.000 Euro (respectiv cel identificat și indisponibilizat de la inculpatul J.T.M.). Învinuitul B.G. a cumpărat utilajul în luna noiembrie 2010, prin intermediul inculpaților R.S.F. și a fratelui acestuia, K.C.P., plătind pentru acesta suma de 20.000 Euro. Cu ocazia încheierii tranzacției, cei doi inculpați i-au pus la dispoziție învinuitului o factură în limba italiană, emisă de N.R.

pe numele lui B.C.C. din județul Sibiu (fila 243, vol. XV). Datele acestuia erau deținute de către inculpatul A.D. după încheierea tranzacției privind cele trei tractoare vândute prin intermediul inculpatului S.M. (pct. 1 din rechizitoriu). Învinuitul B.G. a declarat că, anterior achiziționării utilajului, a avut mai multe întâlniri cu inculpații R.S.F. și K.C.P., care i-au spus că au utilajul respectiv de vânzare și că pentru aceasta trebuie să se deplaseze în municipiul Alba-Iulia. Astfel, inculpatul R.S.F. i-a condus pe învinuitul B.G. și pe fiul acestuia în apropierea municipiului Alba-Iulia, la o fermă din localitatea Cricău, ocazie cu care învinuitul l-a cunoscut pe inculpatul A.D., zis „L.”.

În această împrejurare, inculpații R.S.F. și A.D. i-au prezentat învinuitului cele două tractoare marca Deutz Fahr Agrotron model 85 și 100, negociind cu acesta prețul de vânzare la suma de 20.000 Euro. Ulterior, inculpații R.S.F. și K.C.P. l-au contactat pe învinuitul B.G. și i-au comunicat că au adus tractorul în municipiul Bistrița. Cu ocazia vânzării-cumpărării, învinuitul a încheiat un contract de vânzare-cumpărare pentru un autovehicul folosit cu inculpatul R.S.F. (fila 230, vol. XV). Prețul de cumpărare a fost achitat în totalitate, în tranșe, celor doi inculpați, R.S.F. și K.C.P. Seriile de identificare ale utilajului agricol au fost modificate prin repoasonare, însă a fost identificată seria ascunsă a fabricantului care corespunde seriei utilajului furat din Olanda, așa cum rezultă din raportului de expertiză criminalistică nr. 142442 din 31 martie 2011 al I.P.J.

Bistrița-Năsăud – Serviciul criminalistic (filele 264 – 296, vol. XV). Referitor la existența motivelor de bănuială legitimă privind săvârșirea infracțiunilor sus-menționate din raportul de expertiză nr. 7511 din 05 aprilie 2011, întocmit de I.P.J. Alba - Serviciul criminalistic, a rezultat că plăcuțele purtătoare de serii identificate la acest utilaj și cea identificată la tractorul marca Fendt 415, cumpărat de învinuitul B.I.M., au fost realizate prin poansonare artizanală, fiind folosite aceleași unelte și dispozitive destinate special acestui scop (filele 128 – 133, vol. XV). În aceste condiții, deși acesta nu a recunoscut, s-a apreciat ca fiind dovedit în cauză faptul că și seria tractorului marca Deutz-Fahr Agrotron 100 a fost falsificată de către inculpatul S.L.L., acesta recunoscând de altfel că a folosit propriile scule la realizarea modificărilor.

Tractorul Deutz-Fahr Agrotron 100 a fost furat de la partea vătămată C.W.M.V.K., valoarea prejudiciului fiind de 35.000 Euro (filele 162 – 171, vol. XV), fiind restituit. După indisponibilizarea utilajului, au fost înregistrate autorizat mai multe convorbiri telefonice între învinuit și inculpații R. și K., din care rezultă că cei doi inculpați promiteau în mod constant că-l vor ajuta pe învinuit să-și recupereze banii și chiar îi promiteau livrarea unui alt utilaj pentru a-l determina pe acesta să nu declare organelor de poliție adevărul cu privire la implicarea lor în tranzacție. Anterior realizării tranzacției, au fost realizate interceptări ale convorbirilor telefonice purtate de inculpații A.D.

și K.C.P. cu privire la cele două utilaje marca Deutz Fahr, caracteristici tehnice și prețuri de vânzare-cumpărare, discuții din care rezultă fără nici un dubiu faptul că inculpatul K. a luat la cunoștință de la inculpatul A. că cele două tractoare provin din furt. În aceeași zi, la domiciliul inculpaților K.C.P. și R.S.F., care sunt frați, a fost identificat un utilaj de construcții tip buldoexcavator marca JCB, pe care aceștia au hotărât să-l mute pentru a-l ascunde de organele de poliție. În acest scop, au apelat la serviciile inculpatului B.D.C., care s-a deplasat la domiciliul celor doi inculpați, împreună cu vărul său, B.C.I. și a luat utilajul. Buldoexcavatorul a fost oprit în trafic, fiind verificate seriile de identificare și actele de proveniență.

Cu această ocazie, inculpatul B.D.C. a declarat că a cumpărat utilajul de la un cunoscut și că a plătit pentru acesta un avans de 5.000 Euro. Din interceptările autorizate ale convorbirilor telefonice a rezultat că buldoexcavatorul, împreună cu un alt utilaj neidentificat, urmau să fie vândute de către inculpații K.C.P. și B.D.C. contra sumei de 50.000 Euro unui numitului O.V., administrator al SC G.T. SRL Sâncraiu de Mureș, județul Mureș. Ulterior, au fost înregistrate mai multe convorbiri telefonice între inculpații K., R. și B., din care a rezultat preocuparea pentru întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare antedatat între acesta din urmă și un cetățean irlandez, cu scopul de a justifica în fața organelor de poliție proveniența utilajului.

În urma efectuării raportului de expertiză criminalistică nr. 142442 din 31 martie 2011 al I.P.J. Bistrița-Năsăud – Serviciul criminalistic, privitor la seria utilajului, s-a constatat că aceasta a fost falsificată prin înlocuirea ultimei cifre din componența seriei, respectiv 4 cu caracterul 9 (filele 265 -296, vol. XV). Din verificările efectuate în baza de date SINS SIRENE SCHENGEN rezultă că utilajul a fost furat la data de 27 decembrie 2010 din Grecia, împreună cu un alt buldoexcavator marca JCB neidentificat. Anterior, în luna ianuarie 2011, numitul O.V. a achiziționat un alt buldoexcavator marca JCB de la inculpații K.C.P. și B.D.C. Sus-numitul i-a dat inculpatului B. în schimbul utilajului suma de 35.000 Euro, acesta promițându-i că îi va da acte pentru buldoexcavator, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Utilajul a fost livrat în condiții de clandestinitate, fiind încărcat într-un mijloc de transport trimis de către numitul O.V., pe timp de noapte, sub coordonarea inculpatului B.D.C. Seriile de identificare ale acestui utilaj nu au fost modificate. Din verificările efectuate în baza de date SINS SIRENE SCHENGEN rezultă că utilajul a fost furat la data de 11/12 decembrie 2010 din Grecia, de la compania U. AE, reprezentată de T.I., împreună cu un alt buldoexcavator marca JCB neidentificat. Inculpații K.C.P. și R.S.F. au dat declarații contradictorii, acuzându-se reciproc de efectuarea tranzacției, fiecare susținând că doar l-a ajutat pe celălalt, necunoscând proveniența ilicită a utilajului. În momentul în care inculpatul K.C.P.

a fost identificat de organele de poliție în vederea executării mandatului de aducere emis în cauză, acesta avea în posesie un autoturism marca BMW model X6, cu număr de înmatriculare BDXM 285, având seriile de identificare modificate, despre care s-a stabilit că provine dintr-un furt comis la data de 08 iunie 2010 în Craiova, județul Dolj, singurul act pe care îl poseda inculpatul fiind un certificat de înmatriculare din SUA – statul Ontario, ca proprietar figurând un anume R.J., care locuiește la adresa 3035 Princess Blvd, Burlington. Din probele administrate în cauză rezultă că autoturismul aparținea SC T.I. SRL Târgu-Jiu, firmă reprezentată de către numita R.E. Autoturismul avea nr. de înmatriculare și era asigurat la A.T.A.

SA, după furt, asiguratorul achitând proprietarului suma de 286.662 lei (filele 169-170, vol. XVII). Din rapoartele de expertiză criminalistică nr. 549038 din 17 mai 2011 și nr. 549118 din 18 mai 2011 ale I.P.J. Hunedoara – Serviciul criminalistic, rezultă că seria de șasiu a autoturismului BMW X6 a fost falsificată prin polizarea și repoasonarea ultimelor 6 caractere, iar seria de motor și cea a fabricantului sunt originale. Autoturismul a fost predat societății de asigurare, care s-a subrogat în drepturile proprietarului, arătând că se constituie parte civilă în cauză. Și numita R.E. a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu o sumă de bani pe care o va preciza ulterior, reprezentând diferențe plătite în plus la plata sumelor de asigurare pentru alte autovehicule ale firmei, după producerea evenimentului.

Inculpatul K.C.P. nu deține nici un act de proprietate al autovehiculului, indicând doar un nume de persoană fizică de la care a susținut că l-a cumpărat, fără a putea furniza elemente care să conducă la identificarea unei astfel de persoane, fiind evident că avea cunoștință de proveniența ilicită a bunului. Prejudiciul total stabilit în cauză până în prezent din plângerile primite de la părțile vătămate din Franța și Olanda depășește suma de 1.700.000 de Euro. Prin încheierea penală nr. 17 din 15 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 3369/97/2011 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților K.C.P., O.C.C. și S.M. pe o durată de 29 de zile, în perioada 15 aprilie 2011 – 13 mai 2011. Prin aceeași încheiere s-a dispus arestarea preventivă, pentru 30 de zile, în lipsă, a inculpaților A.D., R.S.F., O.V., S.L.L.

și N.I. Față de inculpatul R.S.F. mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare de la data de 19 aprilie 2011 la data de 18 mai 2011 iar față de inculpatul S.L.L. mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare de la data de 21 aprilie 2011 la data de 20 mai 2011. Prin încheierea penală a Curții de Apel Alba-Iulia, din data de 03 mai 2011, a fost prelungită măsura arestării preventive față de inculpați după cum urmează: S.L.L. pentru perioada 21 mai 2011 – 07 iunie 2011; R.S.F. pentru perioada 19 mai 2011 – 07 iunie 2011; O.C.C., S.M., K.C.P. pentru perioada 14 mai 2011 – 07 iunie 2011. Pe parcursul desfășurării cercetării judecătorești în fața instanței de fond la primul termen de judecată a fost verificată și menținută măsura arestării preventive potrivit art. 300/1 C. proc.

pen. constatându-se, că temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri nu s-au schimbat.

Curtea analizând temeinicia solicitării inculpaților de liberare provizorie sub control judiciar în contextul procesual penal anterior arătat a constatat următoarele: - temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, confirmând în continuare privarea de libertate a inculpaților respectiv, infracțiunea dedusă judecății este una gravă, fiind sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordina publică; condiția existenței pericolului social concret pentru ordinea publică este îndeplinită, având în vedere infracțiunile pentru care inculpații au fost cercetați și deduse judecății, acestea fiind deosebit de grave, aducând atingere unor valori sociale ocrotite de lege, cum ar fi patrimoniul și proprietatea iar lăsarea în libertate a acestora ar crea o stare de neliniște și neîncredere în rândul membrilor societății, sporindu-se nejustificat gradul de insecuritate socială la nivel local (Letellier vs.Franța); - lăsarea în libertate a inculpaților ar aduce atingere dezideratelor impuse de legea penală, creându-se un climat de insecuritate socială și de neîncredere al cetățenilor în actul de justiție; mai mult decât atât, manifestările nejustificate de clemență ale instanței nu ar face decât să încurajeze, la modul general,

astfel de tipuri de comportament antisocial și să afecteze nivelul încrederii societății în instituțiile statului, chemate să vegheze la respectarea și aplicarea legilor; în speță, Curtea a constatat că pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l reprezintă inculpații este actual și persistent, reținând că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar lăsarea lor în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică. II. Recursurile în termen împotriva încheierii amintite formulate de inculpații R.S.F. și K.C.P. cu solicitarea de a reexamina situația juridică personală și familială a acestora la momentul procesual actual al urmăririi penale în sensul de a se dispune eliberarea provizorie sub control judiciar prin admiterea cererilor formulate și aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 160 8a alin. (2) C. proc.

pen. sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare. Conform dispozițiilor art. 160 1 C. proc. pen.,ce reglementează modalitățile liberării provizorii „ , în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune”. În completare legiuitorul a reglementat și condițiile liberării în cuprinsul art. 160 2 prevăd că „(1) Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infracțiunilor săvârșite din culpa, precum si in cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.

(2) Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda in cazul in care exista date din care rezulta necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte”. În raport cu dispozițiilor legale precitate liberarea provizorie sub control judiciar la acest moment procesual a inculpaților-recurenți este nejustificată - astfel cum în mod corect a apreciat Curtea făcând aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 160 8a alin. (6) C. proc. pen.

- pentru considerentele expuse în încheierea atacată preluate în totalitate și de instanța control judiciar respectiv: - temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, confirmând în continuare privarea de libertate a inculpaților respectiv, infracțiunea dedusă judecății este una gravă, fiind sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordina publică; condiția existenței pericolului social concret pentru ordinea publică este îndeplinită, având în vedere infracțiunile pentru care inculpații au fost cercetați și deduse judecății, acestea fiind deosebit de grave, aducând atingere unor valori sociale ocrotite de lege, cum ar fi patrimoniul și proprietatea iar lăsarea în libertate a acestora ar crea o stare de neliniște și neîncredere în rândul membrilor societății, sporindu-se nejustificat gradul de insecuritate socială la nivel local (Letellier vs.Franța); - lăsarea în libertate a inculpaților ar aduce atingere dezideratelor impuse de legea penală, creându-se un climat de insecuritate socială și de neîncredere al cetățenilor în actul de justiție; mai mult decât atât, manifestările nejustificate de clemență ale instanței nu ar face decât să încurajeze, la modul general,

astfel de tipuri de comportament antisocial și să afecteze nivelul încrederii societății în instituțiile statului, chemate să vegheze la respectarea și aplicarea legilor; în speță, Curtea a constatat că pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l reprezintă inculpații este actual și persistent, reținând că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. vor fi obligați recurenții inculpați la plata sumei de câte 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 25 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații R.S.F. și K.C.P. împotriva încheierii din 22 iunie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 702/57/2011/a6. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 25 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 05 iulie 2011.