ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2572/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2572/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele.

Prin cererea formulată de inculpatul B.I.Ș.,

înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba-Iulia sub dosar nr. 702/57/2011/al,

s-a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar în baza disp. art. 16 (f

și urm. C. proc. pen.)

În motivarea cererii inculpatul a

arătat că este cercetat în dosarul nr. 72/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T. - Biroul

Teritorial Hunedoara pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup

organizat și complicitate la furt calificat, fapte prev. de art. 7 din Legea

39/2003 și art. 26 rap. la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g)

i) și alin. (4) C. pen., fiind arestat preventiv la data de 11 decembrie 2010.

În motivarea cererii sale inculpatul a

arătat că nu are antecedente penale, că are cunoștință de obligațiile ce-i

revin în eventualitatea că se va admite cererea, că desfășurarea în bune

condiții a procesului penal nu ar fi periclitată deoarece nu va încerca să

zădărnicească aflarea adevărului.

Examinând actele și lucrările

dosarului instanța a constatat că cererea inculpatului nu întrunește condițiile

de admisibilitate în principiu, sens în care a respins-o pentru considerentele

ce vor urma:

La data de 10 decembrie 2010 s-a

început urmărirea penală față de inculpații L.F.R. și V.A., pentru comiterea

infracțiunilor

prev.

de

art. 7 alin.

(1) din Legea nr. 39/2003 și de art. 26 C. pen. rap. la art. 208 alin. (1), art.

209 alin. (1) lit. a), g), i) și alin. (4) C. pen., respectiv față de

inculpații B.I.I., B .D.I., B.I.S., T.O. și I.C.L., pentru comiterea infracțiunilor

prev.

de

art. 7 alin.

(1) din Legea nr. 39/2003 și de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a),

g) și i) și alin. (4) C. pen.

La data de 11 decembrie 2010, față de

cei șapte inculpați a fost pusă în mișcare acțiunea penală.

În fapt, s-a reținut că, de circa un

an, a fost constituit un grup infracțional organizat inițiat de către

inculpații V.A. și L.F.R. în scopul săvârșirii de furturi calificate cu

consecințe deosebit de grave în țări UE precum Franța, Italia și Austria. Ca

membri ai grupării au fost recrutați inculpații B.I.I., B.D.I., B.I.Ș. și I.C.L.,

aceștia având atribuția de a identifica utilaje agricole, modalitatea de

păstrare și depozitare folosită de proprietari, identificarea căilor de acces

pentru pătrunderea prin efracție, identificarea și neutralizarea eventualelor

sisteme de alarmă, verificarea utilajelor sub aspectul dotări cu sistem de

urmărire GPRS.

După executarea tuturor acestor

operațiuni, cei trei membri ai grupului organizat executau efectiv operațiunea

de sustragere a utilajelor. Anterior ultimei etape, cei trei comunicau

telefonic liderilor grupului tipul utilajelor, marca, capacitatea cilindrică,

anul de fabricație, numărul actelor de utilizare și starea fizică a acestora,

precum și dacă sunt prevăzute cu accesorii (încărcător frontal, grape etc).

Cei doi lideri le comunicau celor trei

membri dacă utilajele identificate merită să fie sustrase, în sensul că puteau

fi ușor valorificate „la negru" și sumele care puteau fi obținute erau

importante.

După toate acestea, V.A. și L.F.R.

identificau în rețeaua Internet, pe site-ul Bursei de Transporturi

Internaționale de Mărfuri, firme de transport care dețineau mijloace de

transport adecvate. Apoi, intrau în contact cu reprezentantul firmei respective

și solicitau efectuarea unor transporturi de utilaje agricole din alte țări

U.E. către România, precizând locul și data încărcării utilajelor.

Odată antamat mijlocul de transport,

liderii grupului puneau în legătură membrii grupului care se aflau în străinătate

pentru realizarea furtului cu șoferii acestuia pentru a reuși să se întâlnească

în apropierea locului de unde urma să se realizeze sustragerea.

Odată comis furtul, inculpatul B.I.I.,

cu ajutorul unui laptop, al unei imprimante și al unui CD, falsifica o comandă

către firma de transport, o factură și o scrisoare de trăsură, pentru ca în

cazul în care camionul era oprit pe drumul spre România de către organele de

poliție sau reprezentanți ai autorității vamale, șoferul să poată justifica

transportul.

Imediat după ce echipa de hoți

comunica inculpaților V.A. și L.R. marca și tipul utilajelor sustrase, aceștia

căutau cumpărători interesați de achiziționarea acestora.

De menționat este faptul că echipa de

hoți era direcționată, spre exemplu, pe teritoriul Franței, de către inculpatul

L.R., acesta cunoscând mai multe locații în care firme care comercializează

utilaje le păstrează sau ferme mai mari care dețin astfel de utilaje agricole.

Furturile erau comise de către echipa de hoți pe timp de noapte și prin folosirea

de chei potrivite primite anterior de la inculpatul V.A.

Astfel, după constituirea grupului

infracțional organizat, în cadrul căruia au acționat anterior și alți membrii,

față de care urmează a se extinde cercetările, au fost comise mai multe furturi

calificate, din interceptările și înregistrările telefonice efectuate autorizat

în cauză rezultând sustragerea mai multor utilaje din Austria și Franța.

Ultimul furt a fost comis din Franța,

din zona Dijon, în noaptea de 07/08 decembrie 2010.

Anterior, în data

de 01 decembrie 2010, inculpații B.I.I., B.D.I.

și B.I.Ș. au plecat în Franța cu

autoturismul primului inculpat, marca Peugeout, înmatriculat în Franța, condus

de inculpatul B.

În paralel, inculpatul L.F.R. i-a

propus inculpatului T.O.

, administrator al

SC T.L. SRL Arad, firmă ce are ca obiect de

activitate efectuarea de

transporturi interne și internaționale de mărfuri, să

efectueze un transport de utilaje agricole din Franța, plătindu-i suma

de 1.000

Euro în avans, prețul total

la care s-au înțeles inițial fiind de 2.200 Euro.

Ulterior, din discuțiile telefonice

purtate între inculpații L.R. și

V.A. a

rezultat, de fapt, că înțelegerea cu inculpatul T.O.

cu privire la

transport a ajuns la un total de 5.500 Euro, acesta fiind de fapt un

indiciu clar că inculpatul T.O. știa deja că va

transporta utilaje furate.

Această împrejurare rezultă și din faptul că

a mers personal, conducând

autotrenul

împreună cu angajatul său, inculpatul I.C.L. Există

de asemenea discuții telefonice purtate între

liderii grupului infracțional, echipa

de hoți și inculpatul T.O. cu

privire la transmiterea unei comenzi false către firma administrată de inculpat

pentru ca acesta să poată justifica transportul la un eventual control efectuat

de organele de poliție sau de autoritățile vamale. între aceleași persoane

există discuții și cu privire la

falsificarea

unor documente de proveniență și de transport, respectiv a facturii

fiscale și a scrisorii de trăsură, din toate

rezultând în mod fals că utilajele furate

au fost cumpărate de la o

firmă de specialitate din Franța.

În data de 05

decembrie 2010, echipa de hoți formată din inculpații B.I.I.

, B.D.I. și B.I.Ș.

s-a întâlnit în localitatea Besancon

din Franța cu inculpații T.O. și I.C.L., care veniseră

cu camionul și, după ce s-a înserat, la indicațiile inculpatului B.I.I., care,

la rândul său, era direcționat spre

zonele în care se aflau firme care comercializează utilaje agricole sau ferme

care dețineau astfel de utilaje de

către

inculpatul L.F.R., s-au deplasat spre zona în care se afla o

astfel de

firmă.

Camionul în care

se aflau inculpații T.O. și I.C.L. a rămas la circa 5 km, cei doi având sarcina

de a-i anunța pe ceilalți inculpați în

cazul în care apărea poliția în zonă. Inculpatul B.I.Ș. i-a

lăsat pe

inculpații B.I.I. la locul unde se aflau utilajele pe care intenționau

să

le fure, după care a

mai mers cu autoturismul câțiva kilometri, urmând să asigure paza din acea

direcție.

Inculpatul B.I.I.

a încercat să pornească câteva utilaje cu chei

potrivite, primite anterior de la inculpatul V.A., în

timp ce inculpatul B.D.I. asigura paza locului respectiv, moment în care a

fost contactat telefonic de către inculpatul B.I.Ș.

care i-a spus că a

fost legitimat de o patrulă de poliție și

percheziționat.

Având în vedere această situație, inculpatul

B.I.I. a hotărât să renunțe la sustragerea utilajelor în acel moment și din

acea locație și a sustras doar rampe cu care ulterior să poată încărca alte

utilaje în camion.

În data de 07 decembrie 2010, în urma

direcționării de către inculpații V.A. și L.R., cei cinci inculpați s-au

deplasat cu autoturismul și autotrenul spre Dijon, așteptând în acea zonă să se

însereze.

Procedând în același mod, inculpatul B.I.I.

a sustras două tractoare marca Massey Ferguson, unul model 6455 și unul model

6465, dintr-o fermă și Ie-a condus până într-un siloz betonat și parțial

acoperit unde putea pătrunde camionul. Cu ajutorul rampelor sustrase anterior,

inculpatul a urcat cele două tractoare în autotren.

Inculpatul B.I.I., cu ajutorul unui

laptop și al unei imprimante cumpărate la indicațiile liderilor grupării și cu

bani primiți de la aceștia și folosind un CD pe care se aflau datele necesare,

a falsificat o factură și o scrisoare de trăsură, din care rezulta în mod

nereal că cele două utilaje au fost cumpărate de la o firmă de specialitate din

Franța și că au fost încredințate pentru transport SC T.L. SRL Arad, firmă

administrată de inculpatul T.O.

Inculpații T.O. și I.C.L. au plecat cu

autotrenul spre România, având asupra lor actele false, iar ceilalți trei inculpați

au rămas la un hotel „Formula 1" din acea zonă, întrucât nu mai aveau

suficienți bani pentru drumul de întoarcere.

Inculpatul B.I.I. l-a contactat

telefonic în acest sens pe inculpatul V.A., iar inculpatul B.D.I. l-a contactat

telefonic pe inculpatul L.F.R. Acesta din urmă a trimis prin serviciul Western

Union suma de 135 Euro, pe numele inculpatului B.I.Ș. Folosind acești bani,

inculpații au plecat spre România.

De menționat că, anterior, la plecarea

din țară, inculpații primiseră de la liderii grupării suma de 1.000 Euro pentru

cheltuielile cu transportul, cazarea și masa.

La intrarea în Ungaria, cei trei

inculpați aflați în autoturismul Peugeout au rămas din nou fără bani, l-au

contactat telefonic pe inculpatul T.O., cu care apoi s-au întâlnit, iar acesta

Ie-a dat suma de 30 Euro pentru a putea ajunge în România.

Cei trei inculpați au ajuns în data de

09 decembrie 2010 în România, iar inculpații T.O. și I.C.L. s-au oprit pe

teritoriul Ungariei, la câțiva km de punctul de trecere a frontierei de la Nădlac,

fiind nevoiți să facă pauza obligatorie pentru șoferii de TIR, de 24 de ore.

Inculpații B.I.I., B.D.I. și B.I.Ș. s-au

întâlnit într-un bar din Pecica cu inculpații L.F.R. și V.A., după care

inculpații L.F.R. și B.I.Ș. s-au dus în Ungaria și i-au adus pe teritoriul

României și pe inculpații T.O. și I.C.L., care au lăsat camionul în Ungaria.

În dimineața zilei de 10 decembrie 2010,

în jurul orei 4:00, inculpații L.F.R., T.O. și I.C.L. s-au deplasat în Ungaria,

la locul unde era parcat camionul, după care s-au întors în România, la volanul

autotrenului aflându-se inculpatul L.F.R. La stația de carburanți Rompetrol,

situată în apropierea frontierei, pe teritoriul României, inculpații s-au

reîntâlnit, moment în care au fost surprinși de organele de poliție.

Prejudiciul produs în urma săvârșirii

infracțiunii de furt calificat este de peste 143.000 Euro, până în prezent

fiind identificată și partea vătămată, respectiv G.D.T.

Inculpații L.F.R.,

V.A., B.I.I.

, B .D.I., B.I.Ș. și I.C.L.

au

fost arestați preventiv pentru 29 zile, respectiv în perioada 11 decembrie 2010

- 08 ianuarie 2011, prin încheierea penală nr. 59/2010, pronunțată în dosarul

nr. 6898/97/2010 al Tribunalului Hunedoara, secția penală.

Ulterior, prin încheierea penală nr. 1/2011,

pronunțată în dosarul nr. 41/97/2011 al Tribunalului Hunedoara, secția penală,

măsura arestării preventive a fost prelungită cu 30 zile, pe perioada 09

ianuarie 2011 - 07 februarie 2011, pentru inculpații L.F.R., V.A.,

B.I.I., B .D.I., B.I.Ș. și I.C.L.

, pe

perioada 10 ianuarie 2011 - 08 februarie 2011, pentru inculpatul T.O.

Prin încheierea penală nr.4 pronunțată

în dosarul nr. 1288/97/2011 al Tribunalului Hunedoara, secția penală, s-a

dispus prelungirea măsurii arestării preventive, pe perioada 08 februarie 2011

- 09 martie 2011, pentru inculpații

L.F.R.,

V.A., B.I.I., B .D.I.

, B.I.Ș. și I.C.L.

și pe perioada

09 februarie 2011 - 10 martie 2011, pentru inculpatul T.O.

Măsura preventivă a fost prelungită

din nou, prin încheierea penală nr. 14/2011, pronunțată de Tribunalul Hunedoara

în dosarul nr. 2480/97/2011, la data de 04 martie 2011 pentru perioada 10

martie 2011 - 08 aprilie 2011, respectiv pentru perioada 11 martie 2011 -09

aprilie 2011.

Măsura preventivă a fost prelungită

din nou față de inculpații L.F.R.

, V.A., B.I.I.,

B.D.I.,

B.I.Ș. prin încheierea nr. 15 din 04 aprilie 2011 pronunțată de

Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 3111/97/2011 pentru perioada 09 aprilie

2011- 08 mai 2011.

Prin încheierea penală nr. 5/MP din 3

mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia dosarul nr. 562/57/2011 s-a

dispus în baza art. 155 - 159 C. proc. pen. prelungirea măsurii arestării

preventive pentru inculpații V.A., L.F.R., B.D.I., B.I.Ș., B.I.I., D.A.V., I.C.D.,

O.M.F., S.C.M., B.F.B., L.A.I., S.L.L., R.S.F., O.C.C., S.M., K.C.P.

În prezent, dosarul în care este

cercetat inculpatul petent se află în stadiul de finalizare, în cauză fiind

cercetați mai mulți inculpați și învinuiți fiind necesară finalizarea

constatărilor tehnico-științifice dispuse în cauză, restituirea tuturor utilajelor

agricole identificate și indisponibilizate prin aplicarea sechestrului,

obținerea tuturor plângerilor necesare și a constituirilor de parte civilă atât

din partea părților vătămate, cât și a societăților de asigurare, finalizarea

întocmirii proceselor-verbale de redare a convorbirilor interceptate și

înregistrate autorizat în cauză.

Prejudiciul total stabilit în cauză

până în prezent din plângerile primite de la părțile vătămate din Franța și

Olanda depășește suma de 1.700.000 de Euro.

Potrivit art. 160

2

C. proc.

pen. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul

infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor

intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18

ani.

Examinând în principiu conform art.

160

8

C. proc. pen. cererea formulată de inculpatul B.I.Ș., Curtea a

constatat că acesta este cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea

infracțiunilor de constituire de grup organizat și complicitate la furt

calificat, prev. de art. 7 din Legea 39/2003 și art. 208 alin. (1), art. 209 alin.

(1) lit. a), g) i) și alin. (4) C. pen., fapte pentru care legea prevede

pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, astfel

că cerea cererea inculpatului B.I.Ș. neîndeplinind condiția de admisibilitate

conform art. 160

2

C. proc. pen. referitoare la cuantumul pedepsei, a

respins-o, în baza art. 160

8a

alin. (6) raportat la art. 160

8

alin.

(3) C. proc. pen.

Împotriva încheierii din 16 iunie 2011

a Curții de Apel Alba-Iulia, secția penală, pronunțată în dosarul nr.

702/57/2011/al, a declarat recurs inculpatul B.I.Ș., cauza fiind înregistrată

pe rolul Înaltei Curți de casație și Justiție sub nr. 702/57/2011l/al

.

Inculpatul, prin apărător, a

solicitat, admiterea recursului, casarea încheierii atacate, susținând că sunt

îndeplinite condițiile de admisibilitate în principiu a cererii solicitând

trimiterea cauzei spre rejudecare, spre a fi soluționată pe fond, întrucât în

mod greșit a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de inculpat.

În legătură cu susținerile

inculpatului privind cererile de liberare provizorie sub control judiciar, Înalta

Curte constată următoarele:

Acordarea liberării condiționate sub

control judiciar nu este un drept absolut și nici formal al inculpatului, fapt

ce rezultă din dispozițiile legale în materie.

Astfel, dispozițiile art. 160

1

alin. (1) C. proc. pen. prevăd că liberarea provizorie sub control judiciar

poate fi acordată de către instanță, ceea ce implică dreptul de apreciere al

instanței asupra cererii în raport cu probele administrate în cauză.

În același sens, dispozițiile art. 160

8a

C. proc. pen. fac distincție între condițiile formale prevăzute de lege privind

cererea de liberare provizorie sub control judiciar și condițiile privind temeinicia

acesteia.

Intenția legiuitorului de a realiza o

astfel de distincție rezultă și din dispozițiile art. 160

8

C. proc.

pen., care reglementează examinarea și admiterea în principiu a unei astfel de

cereri.

O astfel de analiză, în cazul cererii

de liberare provizorie sub control judiciar are în vedere îndeplinirea

condițiilor formale prevăzute de dispozițiile art. 160

2

alin. (1) și

(2) C. proc. pen., condiții care în prezenta cauză nu au fost îndeplinite ca

urmare a limitelor de pedeapsă stabilite pentru comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și de art. 208 alin. (1), art.

209 alin. (1) lit. a), g), i) și alin. (4) C. pen. infracțiuni pentru care este

cercetat inculpatul, respectiv pedeapsa cu închisoarea de la 10 la 20 de ani.

Înalta Curte constată că pentru aceste

considerente, Curtea de Apel Alba-Iulia, a pronunțat o hotărâre legală și

temeinică respingând cererea inculpatului conform art. 160

2

alin.

(1) C. proc. pen. raportat la art. 160

8

alin. (3) C. proc. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul B.I.Ș. împotriva încheierii din 16 iunie 2011 a

Curții de Apel Alba-Iulia, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 702/57/2011/al.

în temeiul dispozițiilor art. 192

alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor

judiciare conform dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.I.Ș. împotriva încheierii din 16 iunie 2011 a Curții

de Apel Alba-Iulia, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 702/57/2011/al.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27

iunie 2011.