ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2186/2011

Asupra recursului penal de față ;

Examinând actele și lucrările

dosarului, constată următoarele :

Prin încheierea nr. 7/MP

din 23 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în

dosarul nr. 668/57/2011, în baza art. 160

2

alin. (1) raportat la

art. 160

8a

alin. (6) C. proc. pen. s-a respins cererea de liberare

provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul V.A.

În baza art. 192 alin.

(2) C. proc. pen. a obligat pe inculpat să plătească statului suma de 180 lei

cu titlu de cheltuieli judiciare, din care onorariul apărătorului desemnat din

oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî

astfel, s-a reținut, în esență că prin cererea formulată de inculpatul V.A.,

înregistrată la Curtea de Apel Alba-Iulia sub nr. 668/57/2011, s-a solicitat

liberarea provizorie sub control judiciar în baza dispozițiilor art. 160

2

și urm. C. proc. pen., acesta fiind cercetat în dosarul nr. 72/D/P/2010 al

D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Hunedoara pentru săvârșirea infracțiunilor de

constituire de grup organizat și complicitate la furt calificat, fapte

prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 26 raportat la art. 208 alin.

(1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (4) C. pen., fiind arestat

preventiv la data de 11 decembrie 2010.

În motivarea cererii

sale inculpatul a arătat că nu are antecedente penale, că are cunoștință de

obligațiile ce-i revin în eventualitatea că se va admite cererea, că

desfășurarea în bune condiții a procesului penal nu ar fi periclitată deoarece

nu va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

S-a mai reținut că, examinând

în principiu conform art. 160

8

C. proc. pen. cererea formulată de

inculpatul V.A., Curtea constată că acesta este cercetat în stare de arest

preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup organizat și

complicitate la furt calificat, prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și

art. 26 raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și

alin. (4) C. pen., fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 10

la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, situație față de care nu sunt

îndeplinite cerințele prevăzute de art. 160

2

C. proc. pen.

Împotriva acestei

hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul criticând-o ca fiind

nelegală și netemeinică, întrucât în mod greșit s-a apreciat că nu sunt

îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 160

2

C.

proc. pen. privind liberarea provizorie sub control judiciar.

A solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârii recurate și în rejudecare admiterea cererii

formulate.

Recursul este

nefondat.

Examinând actele și

lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor art. 385

6

alin. (3) C.

proc. pen. constată că hotărârea recurată este legală și temeinică.

Potrivit art. 160

2

alin. (1) C. proc. pen. liberarea provizorie sub control judiciar se poate

acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul

infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu

depășește 18 ani.

Examinând cererea

inculpatului prin prisma dispozițiilor art. 160

2

alin. (1) C. proc.

pen., instanța de fond a reținut în mod corect că aceasta nu întrunește

condițiile de admisibilitate în principiu impuse de textul legal menționat.

Instanța de fond a

reținut astfel, că la data de 10 decembrie 2010 s-a început urmărirea penală

față de inculpații L.F.R. și V.A., pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și de art. 26 C. pen. raportat la art. 208

alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (4) C. pen., respectiv

față de inculpații B.I.I., B.D.I., B.I.Ș., T.O. și I.C.L. pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute de art.7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și de art. 208

alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (4) C. pen.

La data de 11

decembrie 2010, față de cei șapte inculpați a fost pusă în mișcare acțiunea

penală.

S-a reținut că, de

circa un an, a fost constituit un grup infracțional organizat inițiat de către

inculpații V.A. și L.F.R. în scopul săvârșirii de furturi calificate cu

consecințe deosebit de grave în țări UE precum Franța, Italia și Austria. Ca

membri ai grupării au fost recrutați inculpații B.I.I., B.D.I., B.I.Ș. și I.C.L.,

aceștia având atribuția de a identifica utilaje agricole, modalitatea de

păstrare și depozitare folosită de proprietari, identificarea căilor de acces pentru

pătrunderea prin efracție, identificarea și neutralizarea eventualelor sisteme

de alarmă, verificarea utilajelor sub aspectul dotări cu sistem de urmărire

GPRS. După executarea tuturor acestor operațiuni, cei trei membri ai grupului

organizat executau efectiv operațiunea de sustragere a utilajelor. Anterior

ultimei etape, cei trei comunicau telefonic liderilor grupului tipul

utilajelor, marca, capacitatea cilindrică, anul de fabricație, numărul actelor

de utilizare și starea fizică a acestora, precum și dacă sunt prevăzute cu

accesorii (încărcător frontal, grape etc.).

Cei doi lideri le

comunicau celor trei membri dacă utilajele identificate merită să fie sustrase,

în sensul că puteau fi ușor valorificate „la negru” și sumele care puteau fi

obținute erau importante.

V.A. și L.F.R.

identificau în rețeaua Internet, pe site-ul Bursei de Transporturi

Internaționale de Mărfuri, firme de transport care dețineau mijloace de

transport adecvate, apoi, intrau în contact cu reprezentantul firmei respective

și solicitau efectuarea unor transporturi de utilaje agricole din alte țări

U.E. către România, precizând locul și data încărcării utilajelor.

Odată identificat

mijlocul de transport, liderii grupului puneau în legătură membrii grupului,

care se aflau în străinătate pentru realizarea furtului, cu șoferii acestuia

pentru a reuși să se întâlnească în apropierea locului de unde urma să se

realizeze sustragerea.

După ce furtul era comis,

inculpatul B.I.I., cu ajutorul unui laptop, al unei imprimante și al unui CD,

falsifica o comandă către firma de transport, o factură și o scrisoare de

trăsură, pentru ca în cazul în care camionul era oprit pe drumul spre România

de către organele de poliție sau reprezentanți ai autorității vamale, șoferul să

poată justifica transportul.

Imediat după ce

echipa de hoți comunica inculpaților V.A. și L.R. marca și tipul utilajelor

sustrase, aceștia căutau cumpărători interesați de achiziționarea acestora.

Echipa de hoți era

direcționată (de exemplu) pe teritoriul Franței, de către inculpatul L.R.,

acesta cunoscând mai multe locații în care firme care comercializează utilaje

le păstrează sau ferme mai mari care dețin astfel de utilaje agricole.

Furturile erau comise de către echipa de hoți pe timp de noapte și prin folosirea

de chei potrivite primite anterior de la inculpatul V.A.

După constituirea

grupului infracțional organizat, în cadrul căruia au acționat anterior și alți

membrii, au fost comise mai multe furturi calificate (sustragerea mai multor

utilaje din Austria și Franța).

Ultimul furt a fost

comis din Franța, din zona Dijon, în noaptea de 07/08 decembrie 2010.

Inculpații L.F.R., V.A.,

B.I.I., B.D.I., B.I.Ș. și I.C.L. au fost arestați preventiv pentru 29 zile,

respectiv în perioada 11 decembrie 2010 – 08 ianuarie 2011, prin încheierea

penală nr. 59/2010, pronunțată în dosarul nr. 6898/97/2010 al Tribunalului

Hunedoara, secția penală.

Ulterior, prin

încheierea penală nr. 1/2011, pronunțată în dosarul nr. 41/97/2011 al

Tribunalului Hunedoara, secția penală, măsura arestării preventive a fost

prelungită cu 30 zile, pe perioada 09 ianuarie 2011 – 07 februarie 2011, pentru

inculpații L.F.R., V.A., B.I.I., B.D.I., B.I.Ș. și I.C.L., pe perioada 10

ianuarie 2011 – 08 februarie 2011, pentru inculpatul T.O.

Prin încheierea

penală nr. 4 pronunțată în dosarul nr. 1288/97/2011 al Tribunalului Hunedoara,

secția penală, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive, pe perioada

08 februarie 2011 – 09 martie 2011, pentru inculpații L.F.R., V.A., B.I.I., B.D.I.,

B.I.Ș. și I.C.L. și pe perioada 09 februarie 2011 – 10 martie 2011, pentru

inculpatul T.O.

Măsura preventivă a

fost prelungită din nou, prin încheierea penală nr. 14/2011, pronunțată de

Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 2480/97/2011, la data de 04 martie 2011 pentru

perioada 10 martie 2011 – 08 aprilie 2011, respectiv pentru perioada 11 martie

2011 – 09 aprilie 2011 și prin încheierea nr. 15 din 04 aprilie 2011 pronunțată

de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 3111/97/2011 pentru perioada 09 aprilie

2011 – 08 mai 2011.

Prin încheierea

penală nr. 5/MP din 3 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia dosarul

nr. 562/57/2011 s-a dispus în baza art. 155 - 159 C. proc. pen. prelungirea

măsurii arestării preventive pentru inculpatul V.A.

La data examinării

cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat, cauza

se afla în stadiul de finalizare (cercetați mai mulți inculpați și învinuiți

fiind necesară finalizarea constatărilor tehnico-științifice dispuse în cauză,

restituirea tuturor utilajelor agricole identificate și indisponibilizate prin

aplicarea sechestrului, obținerea tuturor plângerilor necesare și a

constituirilor de parte civilă atât din partea părților vătămate, cât și a

societăților de asigurare, finalizarea întocmirii proceselor-verbale de redare

a convorbirilor interceptate și înregistrate autorizat în cauză).

Examinând în

principiu, conform art. 160

8

C. proc. pen., cererea formulată de

inculpatul V.A., instanța de fond a reținut că acesta este cercetat pentru

săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup organizat și complicitate la

furt calificat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 26 raportat la

art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (4) C. pen.

fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani și

interzicerea unor drepturi.

În raport de

dispozițiile art. 160

2

C. proc. pen., cererea inculpatului

neîndeplinind condițiile de admisibilitate referitoare la cuantumul pedepsei,

în mod corect a fost respinsă în baza dispozițiilor art. 160

8a

alin.

(6)C. proc. pen.

Pentru considerentele

arătate, criticile formulate de inculpatul recurent sunt neîntemeiate, motiv

pentru care, văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de acesta împotriva

încheierii nr. 7/MP din 23 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia.

Văzând și

dispozițiile art.192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a obliga recurentul la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.A. împotriva încheierii nr. 7/MP

din 23 mai 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în

dosarul nr. 668/57/2011.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul parțial pentru

apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul

interpretului de limba italiană se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație

și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 27 mai 2011.