ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2771/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Reclamantul D.I. a chemat în judecată Casa

Județeană de Pensii Cluj, solicitând anularea deciziei nr. 21602 din

3 iunie 2008 emisă de pârâtă și recunoașterea drepturilor

prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât a fost refugiat în perioada

septembrie 1940 – februarie 1945.

La termenul din 7 decembrie 2009,

Curtea, din oficiu, a pus în discuție excepția tardivității

acțiunii, în raport de prevederile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000.

Soluționând cu prioritate

această excepție, Curtea de Apel Cluj, secția comercială,

contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată

de reclamantul D.I. ca tardivă.

Pentru a hotărî astfel, instanța

a reținut că față de data comunicării deciziei la 26

iulie 2007, introducerea acțiunii la 24 iunie 2008, a fost

făcută cu depășirea termenului legal de 30 de zile, prevăzut

de dispozițiile art. 7 pct. 4 din Legea nr. 189/2004.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamantul D.I., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Recurentul a susținut, în

esență, că a înregistrat contestația la data de 24 iunie

2008 și că i-a fost comunicată la data de 3 iunie 2008 (așa

cum menționează programul calculatorului) nefiind deci tardivă.

Pentru a dovedi faptul că acea

confirmare de primire nu a fost semnată nici de el și nici de

soția sa, recurentul arată că depune în probațiune specimene

de semnătură (dosar recurs).

Recursul este nefondat, urmând a fi

respins pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

Potrivit dispozițiilor art. 7 alin.

(4) din Legea nr. 189/2000 împotriva hotărârii Comisiei județene de

Pensii sau, după caz, a municipiului București persoana interesată

poate face contestație la curtea de apel în termen de 30 de zile de la

data comunicării hotărârii, potrivit legii contenciosului

administrativ.

În acest sens sunt și

dispozițiile Deciziei nr. 32 din 16 aprilie 2007, a Secțiilor Unite

ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care, au statuat că

Hotărârea Comisiei pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999, aprobată cu

modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, poate fi

contestată la instanța de contencios administrativ competentă, în

termen de 30 de zile de la comunicare, conform textului de lege mai sus

menționat.

Din analiza probelor existente la

dosarul cauzei rezultă că decizia contestată i-a fost

comunicată reclamantului la data de 26 iulie 2007 (dosar fond), iar

contestația acestuia a fost înregistrată la Curtea de Apel Cluj la

data de 24 iunie 2008 (dosar nr. 986/33/2008), cu depășirea

termenului de 30 de zile prevăzut de lege.

Cum cu prilejul

soluționării fondului pricinii nu au fost administrate alte probe

care să confirme susținerile recurentului, rezultă că

instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și

legală.

Examinându-se și din oficiu hotărârea

atacată, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și

neconstatându-se existența motivelor de casare, recursul va fi respins, ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de D.I.

împotriva sentinței civile nr. 644 din 7 decembrie 2009 a Curții de

Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 26 mai 2010.