ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2743/2011

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Buzău, reclamanta SC A&C A. SRL a solicitat, în contradictoriu

cu pârâții Consiliul Județean Buzău prin Autoritatea de Transport Județean și

Comisia Paritară, Autoritatea Rutieră Română, Agenția pentru Serviciile

Societății Informaționale și SC G.T. SRL, pronunțarea unei hotărâri prin care

să se dispună anularea rezultatelor etapei de atribuire electronică din ședința

din 25 octombrie 2010 pentru traseul Buzău - Bentu, precum și modificarea

rezultatelor etapei de atribuire din 25 octombrie 2010 pentru traseul precizat,

în sensul recunoașterii reclamantei drept câștigătoare.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a învederat instanței că la ședința de atribuire

electronică a licenței de traseu pentru traseul de transport persoane Buzău -

Bentu din data de 25 octombrie 2010 a fost declarată câștigătoare cu un total

de 45 de puncte, fiind însă descalificată dintr-o eroare materială, că

descalificarea sa a fost produsă ca urmare a faptului că autovehiculul cu care

a participat la licitație - înmatriculat sub numărul B - figura ca fiind

nominalizat pe traseul județean Hotarele - Giurgiu, pentru care s-a eliberat

licența operatorului de transport SC G. SA și care a deținut autovehiculul până

la data de 10 august 2010.

Reclamanta a mai

arătat că această eroare - constând în necomunicarea către pârâta Agenția

pentru Serviciile Societății Informaționale a faptului că autovehiculul cu care

a participat la licitație a fost deținut numai până la data de 10 august 2010

de către S.C. G. SA - aparținând pârâtei Autoritatea Rutieră Română, a

determinat descalificarea sa și atribuirea licenței către S.C. G.T. SRL, care

deținea însă un total de numai 37 de puncte.

Prin Sentința nr. 150

din 19 ianuarie 2011, Tribunalul Buzău, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de către

pârâta Autoritatea Rutieră Română, și a declinat competența de judecată a

cauzei în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ, motivat, în esență de faptul că Autoritatea Rutieră Română și

Agenția pentru Serviciile Societății Informaționale București sunt instituții

publice centrale, precum și că, în prezenta speță, sunt supuse controlului

judecătoresc actele emise de către acestea.

La rândul său, prin

Sentința civilă nr. 96 din 14 martie 2011, Curtea de Apel Ploiești, secția

comercială și de contencios administrativ a admis excepția necompetenței sale

sale materiale, invocată din oficiu, cu privire la soluționarea prezentei

cauze.

Pentru a hotărî

astfel, Curtea a reținut că, în materia atribuirii traseelor din programul

județean de transport, actul administrativ este reprezentat doar de hotărârea

comisiei paritare, iar nu de ședința de atribuire, de operațiunea de

introducere a datelor sau de cea a prelucrării, respectiv rezultatul

prelucrării acestora. Totodată, instanța de contencios administrativ competentă

să soluționeze cererea de anulare a acestei hotărâri se stabilește în funcție

de rangul autorității emitente, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza I

din Legea nr. 554/2004.

A arătat această

instanță că, câtă vreme procedura de atribuire electronică se finaliza, așa cum

s-a arătat anterior, prin hotărârea comisiei paritare a Consiliului Județean

Buzău, iar acesta este o autoritate publică locală, rezultă că în cauză

competența de verificare a legalității operațiunilor administrative contestate

(a etapelor și rezultatului procedurii de atribuire electronică) revine Tribunalului

Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, chiar dacă aceste

operațiuni au fost efectuate de autorități sau instituții publice centrale.

Constatând existența

conflictului negativ de competență, în temeiul art. 20 pct. 2, art. 21 și 22 alin.

(3) C. proc. civ., Curtea de Apel Ploiești a decis înaintarea cauzei la Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în

vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Examinând conflictul

negativ de competență, Curtea va constata că în speță, în raport de obiectul

litigiului și dispozițiile legale incidente, competența soluționării cauzei

aparține Tribunalului Buzău, secția de contencios administrativ și fiscal.

Obiectul prezentei

cauze îl constituie cererea reclamantei S.C. A&C A. S.R.L. privind anularea

rezultatelor etapei de atribuire electronică din ședința din 25 octombrie 2010

pentru traseul Buzău - Bentu, precum și modificarea rezultatelor etapei de

atribuire din 25 octombrie 2010 pentru traseul precizat, în sensul

recunoașterii acesteia drept câștigătoare.

Conform art. 19 din

Ordinul Ministerului Internelor și Reformei Administrative nr. 353/2007 pentru

aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 92/2007 a serviciilor de transport

public local, traseele cuprinse în programul de transport județene se atribuie

operatorilor de transport rutier în cadrul unei ședințe de atribuire de către

Comisia paritară (înființată prin Hotărâre a Consiliului Județean), iar

licențele de traseu în transportul public județean de persoane prin curse

regulate se acordă de Autoritatea Rutieră Română în baza hotărârilor comisiei

paritare formată din reprezentantul Consiliului Județean și cei ai Autorității

Rutiere Române din județul respectiv.

Ordinul Ministerului

Internelor și Reformei Administrative amintit a conferit comisiilor paritare,

înființate prin Hotărâri ale Comisiilor Județene, competența de a emite acte în

regim de putere publică în finalizarea procedurilor de atribuire a traseelor

cuprinse în programul de transport județean.

Astfel, rezultatul

atribuirii electronice este concretizat în Hotărârea Comisiei Paritare, aceasta

având caracteristicile unui act administrativ unilateral, a cărui legalitate

poate fi cenzurată pe calea contenciosului administrativ, scop urmărit, în

esență, de către reclamantă prin cererea sa.

Fiind vorba de un act

ce intră în aria de competență a unei autorități publice județene, instanța de

contencios administrativ competentă să verifice legalitatea acestuia este

tribunalul, conform art. 10 (1) teza I din Legea nr. 554/2004.

Împrejurarea că

persoana juridică ce se consideră vătămată a chemat în judecată în calitate de

pârâtă și o autoritate publică centrală nu atrage automat competența de

judecată a cauzei în primă instanță de către curtea de apel, acest aspect

urmând a fi decis prin prisma autorității titulare a obligației supuse

examinării instanței de contencios administrativ, ce urmează a pune, în mod

nemijlocit, în aplicare dispozițiile instanței de judecată.

În mod unitar

jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție a statuat ca fiind legală

abordarea mai înainte prezentată, tranșând în mod clar că, în privința

atribuirii traseelor din programul județean de transport, actul administrativ

care produce efecte juridice este Hotărârea Comisiei paritare și față de

aceasta, competența judecării în primă instanță revine tribunalului în temeiul

art. 10 (1) teza I din Legea contenciosului administrativ.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte concluzionează că în prezenta cauză competența materială

de soluționare în primă instanță a cauzei revine Tribunalului Buzău, secția

contencios administrativ și fiscal, soluționând conflictul negativ de

competență în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A&C A. S.R.L. în

contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Buzău prin Autoritatea de

Transport Județean și Comisia Paritară, Autoritatea Rutieră Română, Agenția

pentru Serviciile Societății Informaționale și S.C. G.T. S.R.L.în favoarea

Tribunalului Buzău, secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 mai 2011.