ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2743/2011

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, reclamanta SC A&C A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Buzău prin Autoritatea de Transport Județean și Comisia Paritară, Autoritatea Rutieră Română, Agenția pentru Serviciile Societății Informaționale și SC G.T. SRL, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea rezultatelor etapei de atribuire electronică din ședința din 25 octombrie 2010 pentru traseul Buzău - Bentu, precum și modificarea rezultatelor etapei de atribuire din 25 octombrie 2010 pentru traseul precizat, în sensul recunoașterii reclamantei drept câștigătoare.

În motivarea acțiunii, reclamanta a învederat instanței că la ședința de atribuire electronică a licenței de traseu pentru traseul de transport persoane Buzău - Bentu din data de 25 octombrie 2010 a fost declarată câștigătoare cu un total de 45 de puncte, fiind însă descalificată dintr-o eroare materială, că descalificarea sa a fost produsă ca urmare a faptului că autovehiculul cu care a participat la licitație - înmatriculat sub numărul B - figura ca fiind nominalizat pe traseul județean Hotarele - Giurgiu, pentru care s-a eliberat licența operatorului de transport SC G. SA și care a deținut autovehiculul până la data de 10 august 2010. Reclamanta a mai arătat că această eroare - constând în necomunicarea către pârâta Agenția pentru Serviciile Societății Informaționale a faptului că autovehiculul cu care a participat la licitație a fost deținut numai până la data de 10 august 2010 de către S.C.

G. SA - aparținând pârâtei Autoritatea Rutieră Română, a determinat descalificarea sa și atribuirea licenței către S.C. G.T. SRL, care deținea însă un total de numai 37 de puncte. Prin Sentința nr. 150 din 19 ianuarie 2011, Tribunalul Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de către pârâta Autoritatea Rutieră Română, și a declinat competența de judecată a cauzei în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, motivat, în esență de faptul că Autoritatea Rutieră Română și Agenția pentru Serviciile Societății Informaționale București sunt instituții publice centrale, precum și că, în prezenta speță, sunt supuse controlului judecătoresc actele emise de către acestea.

La rândul său, prin Sentința civilă nr. 96 din 14 martie 2011, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ a admis excepția necompetenței sale sale materiale, invocată din oficiu, cu privire la soluționarea prezentei cauze. Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că, în materia atribuirii traseelor din programul județean de transport, actul administrativ este reprezentat doar de hotărârea comisiei paritare, iar nu de ședința de atribuire, de operațiunea de introducere a datelor sau de cea a prelucrării, respectiv rezultatul prelucrării acestora. Totodată, instanța de contencios administrativ competentă să soluționeze cererea de anulare a acestei hotărâri se stabilește în funcție de rangul autorității emitente, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004.

A arătat această instanță că, câtă vreme procedura de atribuire electronică se finaliza, așa cum s-a arătat anterior, prin hotărârea comisiei paritare a Consiliului Județean Buzău, iar acesta este o autoritate publică locală, rezultă că în cauză competența de verificare a legalității operațiunilor administrative contestate (a etapelor și rezultatului procedurii de atribuire electronică) revine Tribunalului Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, chiar dacă aceste operațiuni au fost efectuate de autorități sau instituții publice centrale. Constatând existența conflictului negativ de competență, în temeiul art. 20 pct. 2, art. 21 și 22 alin. (3) C. proc. civ., Curtea de Apel Ploiești a decis înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Examinând conflictul negativ de competență, Curtea va constata că în speță, în raport de obiectul litigiului și dispozițiile legale incidente, competența soluționării cauzei aparține Tribunalului Buzău, secția de contencios administrativ și fiscal. Obiectul prezentei cauze îl constituie cererea reclamantei S.C. A&C A. S.R.L. privind anularea rezultatelor etapei de atribuire electronică din ședința din 25 octombrie 2010 pentru traseul Buzău - Bentu, precum și modificarea rezultatelor etapei de atribuire din 25 octombrie 2010 pentru traseul precizat, în sensul recunoașterii acesteia drept câștigătoare.

Conform art. 19 din Ordinul Ministerului Internelor și Reformei Administrative nr. 353/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local, traseele cuprinse în programul de transport județene se atribuie operatorilor de transport rutier în cadrul unei ședințe de atribuire de către Comisia paritară (înființată prin Hotărâre a Consiliului Județean), iar licențele de traseu în transportul public județean de persoane prin curse regulate se acordă de Autoritatea Rutieră Română în baza hotărârilor comisiei paritare formată din reprezentantul Consiliului Județean și cei ai Autorității Rutiere Române din județul respectiv. Ordinul Ministerului Internelor și Reformei Administrative amintit a conferit comisiilor paritare, înființate prin Hotărâri ale Comisiilor Județene, competența de a emite acte în regim de putere publică în finalizarea procedurilor de atribuire a traseelor cuprinse în programul de transport județean.

Astfel, rezultatul atribuirii electronice este concretizat în Hotărârea Comisiei Paritare, aceasta având caracteristicile unui act administrativ unilateral, a cărui legalitate poate fi cenzurată pe calea contenciosului administrativ, scop urmărit, în esență, de către reclamantă prin cererea sa. Fiind vorba de un act ce intră în aria de competență a unei autorități publice județene, instanța de contencios administrativ competentă să verifice legalitatea acestuia este tribunalul, conform art. 10 (1) teza I din Legea nr. 554/2004.

Împrejurarea că persoana juridică ce se consideră vătămată a chemat în judecată în calitate de pârâtă și o autoritate publică centrală nu atrage automat competența de judecată a cauzei în primă instanță de către curtea de apel, acest aspect urmând a fi decis prin prisma autorității titulare a obligației supuse examinării instanței de contencios administrativ, ce urmează a pune, în mod nemijlocit, în aplicare dispozițiile instanței de judecată. În mod unitar jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție a statuat ca fiind legală abordarea mai înainte prezentată, tranșând în mod clar că, în privința atribuirii traseelor din programul județean de transport, actul administrativ care produce efecte juridice este Hotărârea Comisiei paritare și față de aceasta, competența judecării în primă instanță revine tribunalului în temeiul art. 10 (1) teza I din Legea contenciosului administrativ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte concluzionează că în prezenta cauză competența materială de soluționare în primă instanță a cauzei revine Tribunalului Buzău, secția contencios administrativ și fiscal, soluționând conflictul negativ de competență în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A&C A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Buzău prin Autoritatea de Transport Județean și Comisia Paritară, Autoritatea Rutieră Română, Agenția pentru Serviciile Societății Informaționale și S.C. G.T. S.R.L.în favoarea Tribunalului Buzău, secția contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 mai 2011.