ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4481/2011

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți la 14 septembrie 2010 sub nr. 6594/101/2010, reclamanta N.E. a formulat contestație împotriva deciziei nr. 371 din 31 august 2010 emisă de Directorul General al Agenției Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, solicitând a se constata că aceasta este lovită de nulitate absolută, conform dispozițiilor art. 65, 74-77 C. mun., și în temeiul art. 78 să se dispună repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei, cu obligarea emitentului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi raportate la rata inflației, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 1079 din 25 noiembrie 2010, Tribunalul Mehedinți a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, reținând că Agenția Națională pentru Amelioraree și Reproducție în Zootehnie potrivit H.G. nr. 134/2010 a fost reorganizată ca instituție publică, fiind autoritatea națională competentă în domeniul zootehnic, cu personalitate juridică. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. 3478/54/2010. 2. Hotărârea Curții de Apel Prin sentința nr. 182 din 31 martie 2011 a Curții de Apel Craiova a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta N.E. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof.

dr. G.K. Constantinescu”. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 371 din 31 august 2010 emisă de Directorul General al Agenției Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie s-a acordat un preaviz de 30 de zile calendaristice reclamantei, referent III, superior 1 în cadrul Oficiului pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie. Această decizie a fost emisă în temeiul Ordinului nr. 2199 din 27 august 2010 emis de Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind aprobarea structurii organizatorice, statului de funcții și Regulamentului de organizare și funcționare ale Agenției Naționale de Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr.

G.K. Constantinescu”, a dispozițiilor art. 99 alin. (1) lit. b), alin. (3), (4) și (7) și art. 100 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și H.G. nr. 834/2010 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale de Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”. Instanța de primă jurisdicție a reținut că prin O.U.G. nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia, s-a stabilit că „oficiile pentru ameliorare și reproducție în zootehnie se reorganizează ca structuri fără personalitate juridică, în subordinea Agenției Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof.

dr. G.K. Constantinescu”, precum și faptul că „numărul maxim de posturi pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și pentru structurile din subordinea acestuia, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.” Instanța a reținut că prin Ordinul M.A.D.R. nr. 2199/2010, avizat de A.N.F.P. sub nr. 495617 din 25 august 2010, s-a aprobat structura organizatorică, statul de funcții și regulamentul de organizare și funcționare ale A.N.A.R.Z., fiind astfel înființat Serviciul tehnic zonal în structura căruia a intrat și Oficiul pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie Mehedinți al cărui stat de funcții prevede 5 funcții de consilier superior.

Față de faptul că prin acest ordin au fost desființate toate funcțiile publice de execuție care necesitau doar studii medii, inclusiv funcția ocupată de reclamantă, aceea de referent III superior 1, instanța a constatat că, în mod legal, instituția pârâtă a făcut aplicarea dispozițiilor art. 99 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999. Critica reclamantei în sensul că H.G. nr. 834/2010 contravine principiilor subordonării legilor și nu ar fi putut să modifice Legea nr. 63/2008 în temeiul cărora funcționau Oficiile pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, nu a fost reținută de instanță, având în vedere că această hotărâre de guvern a fost emisă în temeiul art. 17 din O.U.G. nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia și în deplină concordanță cu dispozițiile acestui act normativ.

3. Recursul declarat de reclamanta N.E. Recurenta a prezentat pe larg situația de fapt a dosarului arătând că decizia de concediere este lovită de nulitate absolută, întrucât nu respectă dispozițiile legislației muncii și ale statutului funcționarilor publici. Recurenta a criticat sentința pronunțată întrucât instanța nu s-a pronunțat cu privire la excepțiile invocate de reclamantă. Recurenta a arătat că instanța de fond nu a cercetat probele administrate, întrucât nu a ținut cont de acestea. II. Decizia instanței de control judiciar Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge recursul formulat, pentru considerentele ce urmează: Prin prevederile art. 14 din O.U.G.

nr. 70/2010 s-a dispus reorganizarea A.N.A.R.Z., iar dispozițiile art. 17 au prevăzut că numărul maxim de posturi pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și pentru structurile din subordinea acestuia, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Ulterior, prin H.G. nr. 834/2010 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale de Ameliorare și Reproducție în Zootehnie s-a stabilit, în conformitate cu dispozițiile art. 6, numărul maxim de posturi, fiind reduse un număr de 552 de posturi, de la 854 la 302 posturi. Prin Ordinul M.A.D.R. nr. 2199/2010, avizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici s-a aprobat structura organizatorică, statul de funcții și regulamentul de organizare și funcționare ale A.N.A.R.Z.

Înalta Curte reține că, potrivit actului administrativ mai sus arătat, au fost desființate toate funcțiile publice de execuție care necesitau doar studii medii la Oficiul pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie Mehedinți. În ceea ce privește celelalte oficii din cadrul Serviciului Tehnic Zonal Dolj s-au aplicat prevederile art. 1 alin. (4) din Regulamentul privind ocuparea prin examen a posturilor aferente funcțiilor publice supuse reorganizării prin reducere din cadrul A.N.A.R.Z. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte a reținut că actul administrativ atacat de recurenta-reclamantă este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, întrucât recurenta-reclamantă nu a îndeplinit criteriul referitor la studii, iar pentru oficiul respectiv nu există niciun post care să permită angajarea de personal cu studii medii, motiv pentru care a fost emis ordinul atacat de eliberare din funcție.

Criticile formulate de recurenta-reclamantă cu privire la nesoluționarea excepțiilor invocate, fără a preciza care sunt acele excepții, ci numai precizarea că instanța le-a reținut în preambulul dispozitivului sentinței, nu pot fi primite de instanța de control judiciar, întrucât analizând actele și lucrările dosarului, a rezultat că situația de fapt la care recurenta-reclamantă face referire privește fondul pretenției deduse judecății și nu este o excepție. Înalta Curte a reținut că susținerea reclamantei că ordinul atacat este lovit de nulitate este o apărare de fond, iar instanța a soluționat fondul cauzei, având în vedere probele administrate și analizând toate criticile formulate. Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 C. proc.

civ., Înalta Curte a respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de N.E. împotriva sentinței nr. 182 din 31 martie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2011.