ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4481/2011

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți la 14 septembrie 2010 sub nr.

6594/101/2010, reclamanta N.E. a formulat contestație împotriva deciziei nr.

371 din 31 august 2010 emisă de Directorul General al Agenției Naționale pentru

Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, solicitând a se constata că aceasta

este lovită de nulitate absolută, conform dispozițiilor art. 65, 74-77 C. mun.,

și în temeiul art. 78 să se dispună repunerea părților în situația anterioară

emiterii deciziei, cu obligarea emitentului la plata unei despăgubiri egale cu

salariile indexate majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi raportate

la rata inflației, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr.

1079 din 25 noiembrie 2010, Tribunalul Mehedinți a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, reținând că Agenția

Națională pentru Amelioraree și Reproducție în Zootehnie potrivit H.G. nr.

134/2010 a fost reorganizată ca instituție publică, fiind autoritatea națională

competentă în domeniul zootehnic, cu personalitate juridică.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. 3478/54/2010.

de Apel

Prin sentința nr. 182

din 31 martie 2011 a Curții de Apel Craiova

a fost respinsă acțiunea formulată de

reclamanta N.E. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Ameliorare

și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”.

Pentru a pronunța

această hotărâre instanța de fond a reținut că

prin decizia nr. 371 din 31 august

2010 emisă de Directorul General al Agenției Naționale pentru Ameliorare și

Reproducție în Zootehnie s-a acordat un preaviz de 30 de zile calendaristice

reclamantei, referent III, superior 1 în cadrul Oficiului pentru Ameliorare și

Reproducție în Zootehnie.

Această decizie a

fost emisă în temeiul Ordinului nr. 2199 din 27 august 2010 emis de Ministrul

Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind aprobarea structurii organizatorice,

statului de funcții și Regulamentului de organizare și funcționare ale Agenției

Naționale de Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K.

Constantinescu”, a dispozițiilor art. 99 alin. (1) lit. b), alin. (3), (4) și

(7) și art. 100 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici

și H.G. nr. 834/2010 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale

de Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”.

Instanța de primă

jurisdicție a reținut că prin O.U.G. nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru

reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor

structuri aflate în subordinea acestuia, s-a stabilit că „oficiile pentru

ameliorare și reproducție în zootehnie se reorganizează ca structuri fără

personalitate juridică, în subordinea Agenției Naționale pentru Ameliorare și

Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”, precum și faptul că

„numărul maxim de posturi pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

și pentru structurile din subordinea acestuia, prevăzute în anexele nr. 1 și 2,

se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în maximum 30 de zile de la data

intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.”

Instanța a reținut că

prin Ordinul M.A.D.R. nr. 2199/2010, avizat de A.N.F.P. sub nr. 495617 din 25

august 2010, s-a aprobat structura organizatorică, statul de funcții și

regulamentul de organizare și funcționare ale A.N.A.R.Z., fiind astfel

înființat Serviciul tehnic zonal în structura căruia a intrat și Oficiul pentru

Ameliorare și Reproducție în Zootehnie Mehedinți al cărui stat de funcții

prevede 5 funcții de consilier superior.

Față de faptul că

prin acest ordin au fost desființate toate funcțiile publice de execuție care

necesitau doar studii medii, inclusiv funcția ocupată de reclamantă, aceea de

referent III superior 1, instanța a constatat că, în mod legal, instituția

pârâtă a făcut aplicarea dispozițiilor art. 99 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999.

Critica reclamantei

în sensul că H.G. nr. 834/2010 contravine principiilor subordonării legilor și

nu ar fi putut să modifice Legea nr. 63/2008 în temeiul cărora funcționau

Oficiile pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, nu a fost reținută de

instanță, având în vedere că această hotărâre de guvern a fost emisă în temeiul

art. 17 din O.U.G. nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea

Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri

aflate în subordinea acestuia și în deplină concordanță cu dispozițiile acestui

act normativ.

de reclamanta N.E.

Recurenta a prezentat

pe larg situația de fapt a dosarului arătând că decizia de concediere este

lovită de nulitate absolută, întrucât nu respectă dispozițiile legislației

muncii și ale statutului funcționarilor publici. Recurenta a criticat sentința

pronunțată întrucât instanța nu s-a pronunțat cu privire la excepțiile invocate

de reclamantă.

Recurenta a arătat că

instanța de fond nu a cercetat probele administrate, întrucât nu a ținut cont

de acestea.

II. Decizia instanței

de control judiciar

Înalta Curte de

Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând

motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și

dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge recursul formulat, pentru

considerentele ce urmează:

Prin prevederile art.

14 din O.U.G. nr. 70/2010 s-a dispus reorganizarea A.N.A.R.Z., iar dispozițiile

art. 17 au prevăzut că numărul maxim de posturi pentru Ministerul Agriculturii

și Dezvoltării Rurale și pentru structurile din subordinea acestuia, prevăzute

în anexele nr. 1 și 2, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în maximum 30 de

zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Ulterior, prin H.G.

nr. 834/2010 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale de

Ameliorare și Reproducție în Zootehnie s-a stabilit, în conformitate cu

dispozițiile art. 6, numărul maxim de posturi, fiind reduse un număr de 552 de

posturi, de la 854 la 302 posturi.

Prin Ordinul M.A.D.R.

nr. 2199/2010, avizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici s-a aprobat

structura organizatorică, statul de funcții și regulamentul de organizare și

funcționare ale A.N.A.R.Z.

Înalta Curte reține

că, potrivit actului administrativ mai sus arătat, au fost desființate toate

funcțiile publice de execuție care necesitau doar studii medii la Oficiul

pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie Mehedinți.

În ceea ce privește

celelalte oficii din cadrul Serviciului Tehnic Zonal Dolj s-au aplicat

prevederile art. 1 alin. (4) din Regulamentul privind ocuparea prin examen a

posturilor aferente funcțiilor publice supuse reorganizării prin reducere din

cadrul A.N.A.R.Z.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte a reținut că actul administrativ atacat de

recurenta-reclamantă este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale,

întrucât recurenta-reclamantă nu a îndeplinit criteriul referitor la studii,

iar pentru oficiul respectiv nu există niciun post care să permită angajarea de

personal cu studii medii, motiv pentru care a fost emis ordinul atacat de

eliberare din funcție.

Criticile formulate

de recurenta-reclamantă cu privire la nesoluționarea excepțiilor invocate, fără

a preciza care sunt acele excepții, ci numai precizarea că instanța le-a

reținut în preambulul dispozitivului sentinței, nu pot fi primite de instanța

de control judiciar, întrucât analizând actele și lucrările dosarului, a

rezultat că situația de fapt la care recurenta-reclamantă face referire

privește fondul pretenției deduse judecății și nu este o excepție.

Înalta Curte a

reținut că susținerea reclamantei că ordinul atacat este lovit de nulitate este

o apărare de fond, iar instanța a soluționat fondul cauzei, având în vedere

probele administrate și analizând toate criticile formulate.

Pentru toate aceste

considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte a respins

recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

formulat de N.E. împotriva sentinței nr. 182 din 31 martie 2011 a Curții de

Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 30 septembrie 2011.