ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 540/2024

Ședința publică din data de 1 februarie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 23.06.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. și Asociațiile Județene Afiliate, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională pentru Zootehnie "prof. Dr. G.K. Constantinescu" și B., director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu" a solicitat anularea în integralitate a actului administrativ individual intitulat "Notificare" cu nr. x/09.04.2021 emis de Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu", cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 248/CA din 25 noiembrie 2021, Curtea de Apel Constanța:

- a respins excepția prematurității acțiunii, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată;

- a respins excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată;

- a admis excepția inadmisibilității cererii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B.;

- a admis acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu";

- a dispus anularea Notificării nr. x/09.04.2021 emisă de pârâtă;

- a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., ca inadmisibilă;

- a obligat pârâta Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" la plata către reclamantă a sumei de 50 de RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâta Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată.

Recurenta-pârâtă critică hotărârea de fond, susținând că, prin aceasta, s-a făcut o interpretare eronată a normelor de drept substanțial aplicabile activității specifice și exclusive a Agenției Naționale pentru Zootehnie, în calitatea sa de autoritate competentă pentru derularea programelor de ameliorare și reproducție a animalelor de rasă pură, programe externalizate către asociațiile conducătoare de registre genealogice.

Prin notificarea transmisă Asociației, reclamanta a fost informată cu privire la obligațiile ce îi revin în calitate de societate de ameliorare, respectiv respectarea Regulamentului (UE) 1012/2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile animalelor de rasă pură.

Această informare s-a întemeiat pe dispozițiile art. 47 din Regulament, care impun autorității competente luarea măsurilor adecvate în cazurile de neconformitate constatate, dispunând inactivarea reproducătorilor care nu dețin certificate zootehnice actualizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 1012/2016 și interzicerea utilizării acestora în programele viitoare de ameliorare.

Instanța de fond, printr-un raționament juridic eronat, a reținut că certificatele zootehnice ale reproducătorilor de rasă pură sunt valabile și a constatat nelegalitatea notificării emise, fără a ține cont de principiul neretroactivității legii civile și de dispozițiile legale aplicabile emiterii certificatelor zootehnice de origine pentru animalele de reproducție de rasă, precum și efectele acestora.

În considerentele hotărârii, instanța a apreciat că nu există dispoziții tranzitorii privind aplicabilitatea în timp a emiterii certificatelor zootehnice anterioare intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 1012/2016 și că, în lipsa unor astfel de norme, certificatele eliberate sub reglementarea anterioară rămân valabile.

Totodată, instanța a reținut că înscrierea caprinelor în registrul genealogic ținut de societatea de ameliorare s-a realizat în baza legislației anterioare, conform căreia reproducătorii de rasă pură trebuiau să aibă părinți și bunici înscriși în Registrul genealogic al aceleiași rase. În schimb, noua reglementare impune condiția ca părinții și bunicii să fie înscriși în secțiunea principală a registrului genealogic al aceleiași rase.

Apreciază că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că aplicarea Regulamentului (UE) 1012/2016 și noile reguli privind reproducătorii de rasă pură, precum și condițiile de valorificare a acestora în cadrul programelor de ameliorare, au beneficiat de o perioadă de tranziție de doi ani. Prin urmare, nu era necesară adoptarea unor norme tranzitorii suplimentare pentru stabilirea valabilității certificatelor emise anterior, iar instanța a constatat în mod eronat nelegalitatea actului administrativ, interpretând greșit principiul neretroactivității legii.

4.1. Intimata-reclamantă A. și Asociațiile Județene Afiliate a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la dosar.

4.2. Legal citată, intimatul-pârât B., director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu", nu a formulat întâmpinare în dosarul de recurs.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Intimata-reclamantă A. și Asociațiile Județene Afiliate a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ, notificarea nr. x/09.04.2021 emisă de pârâta Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu", prin care i s-a solicitat luarea măsurilor necesare pentru a inactiva animalele ce dețin certificate de origine sau zootehnice care nu sunt actualizate în conformitate cu Regulamentul 1012/2016 (conform tabelului atașat), solicitându-se, de asemenea, ca aceste animale să nu mai fie folosite în programele de ameliorare aprobate în conformitate cu acest regulament.

Prin notificarea menționată, s-a constatat că, în urma acțiunii de verificare a certificatelor de origine și zootehnice eliberate de societatea de ameliorare "ANCC din România" au fost identificate 1918 de certificate, din totalul de 2149 verificate, care nu au fost actualizate în baza de date, conform Regulamentului (UE) 1012/2016.

În acest sens, au fost redate dispozițiile din Regulamentul 1012/2016 privind ameliorarea animalelor, respectiv Anexa II partea 1, Capitolul I și III și, de asemenea, au fost menționate concluziile Minutei reuniunii Grupului de Lucru pentru Zootehnie din 20.10.2017, Bruxelles, potrivit cărora, autoritatea competentă sau organizația de ameliorare trebuie să verifice și să excludă, în cazul în care este necesar, toate animalele care nu sunt corect înregistrate în secțiunea principală a registrului genealogic.

Împotriva acestei notificări reclamanta a formulat plângere prealabilă, iar prin Adresa nr. x/04.06.2021, pârâta a răspuns la plângerea prealabilă, în sensul respingerii solicitării de revocare a notificării.

Instanța de fond a infirmat legalitatea notificării atacate, reținând, în esență, că Regulamentul 1012/2016 nu conține nicio dispoziție care să condiționeze valabilitatea certificatelor de origine emise anterior de conformarea la noua regulă și că se aplică situațiilor viitoare, în legătură cu care există intenția de a fi înscrise ca animale de reproducție, ipoteză care exclude animalele deja înscrise într-un astfel de registru. De asemenea, a reținut că în notificare nu este indicată modalitatea de actualizare a certificatelor de origine emise anterior care, de altfel, au fost confirmate de pârâtă și chiar valorificate în procedura de obținere a ajutorului de minimis, precum și că animalele menționate în notificare erau deținătoare a unor certificate de origine care atestau calitatea lor de animale de reproducție de rasă, calitate care nu a fost pierdută. A mai reținut și că notificarea a fost emisă cu încălcarea principiului neretroactivității.

Recurenta-pârâtă ANZ a criticat această soluție, din perspectiva motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocând, în principal, o aplicare greșită în timp a legii, respectiv a incidenței Regulamentului nr. 1012/2016.

În acest sens, recurenta-pârâtă a reluat apărările, cu o motivare identică celei din fond, încercând să justifice că ambele solicitări (inactivarea animalelor în legătură cu care au fost descoperite neconformități în urma unei verificări dispuse și efectuate în baza legislației specifice asupra bazei de date administrate de intimată în calitate de societate de ameliorare, precum și neutilizarea acestor animale în programele de ameliorare) au la bază incidența Regulamentului nr. 1012/2016.

Înalta Curte constată că aceste critici sunt nefondate.

Din cuprinsul notificării atacate în cauză, rezultă că măsura aplicată prin acest act administrativ are caracter sancționator și a fost dispusă de recurentă în temeiul Regulamentului nr. 1012/2016.

Regulamentele sunt acte juridice care se aplică automat și uniform în toate statele membre, de îndată ce intră în vigoare, fără a fi nevoie să fie transpuse în legislația națională.

Prin art. 1 alin. (1), (2) și 5 din Regulamentul nr. 1012/2016 se stabilește: "(d) norme privind înscrierea animalelor de reproducție în registrele genealogice și registrele zootehnice și privind acceptarea pentru reproducție a animalelor de reproducție și a materialului germinativ provenit de la acestea;(...)

(2) Prezentul regulament se aplică animalelor de reproducție și materialului germinativ provenit de la acestea în cazul în care se intenționează ca animalele respective sau descendenții care rezultă din materialele germinative provenite de la acestea să fie înscrise ca animale de reproducție de rasă pură într-un registru genealogic sau înregistrate în registrul zootehnic ca porci de reproducție hibrizi. (...)

(5) Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului statelor membre de a adopta măsuri naționale pentru a reglementa desfășurarea programelor de ameliorare care nu au fost aprobate în conformitate cu articolul 8 alin. (3) și, după caz, cu articolul 12."

Rezultă, prin urmare, din economia prevederilor regulamentare, că Regulamentul nr. 1012/2016 nu conține nicio dispoziție care să condiționeze valabilitatea certificatelor de origine emise anterior de conformarea la noua regulă.

Dimpotrivă, modul de redactare al art. 1 alin. (2) confirmă aplicabilitatea normelor sale situațiilor viitoare, de vreme ce reglementarea vizează animale în legătură cu care există intenția de a fi înscrise ca animale de reproducție de rasă pură într-un registru genealogic, ipoteză care exclude animalele deja înscrise într-un astfel de registru și care au dobândit, așadar, conform legislației anterioare, acest specific.

Așa cum bine a punctat judecătorul fondului, în lipsa unor dispoziții tranzitorii care să vizeze aplicabilitatea în timp a dispozițiilor cu privire la emiterea certificatelor în discuție, respectiv valabilitatea acestora în lumina noilor prevederi, regulamentul se aplică situațiilor născute după intrarea sa în vigoare, neputând, prin urmare, influența legalitatea certificatelor de origine sau zootehnice emise anterior în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.

Astfel, nu se poate reține critica recurentei-pârâte Agenția Națională pentru Zootehnie Prof. Dr. G.K. Constantinescu, nefiind relevată în cauză o aplicare greșită a legii materiale în timp.

Cât privește reținerea instanței de fond care a considerat notificarea nelegală, susținând că certificatele zootehnice emise anterior regulamentului rămân valabile, deoarece nu există norme tranzitorii privind aplicabilitatea noilor reguli, Înalta Curte observă că recurenta-pârâtă contestă această interpretare, subliniind că regulamentul a prevăzut o perioadă de tranziție de doi ani. Or, de vreme ce recurenta-pârâtă nu este în măsură să indice de unde rezultă acest aspect, doar pe baza unor simple susțineri, astfel cum încearcă să acrediteze recurenta, nu se poate aprecia că instanța de fond a făcut o interpretare eronată a normelor aplicabile, afectând corecta implementare a Regulamentului UE 1012/2016 în domeniul zootehniei.

Celelalte nemulțumiri expuse în memoriul de recurs, cu referire la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 47 din Regulamentul 1012/2016, aduc în discuție exclusiv împrejurări de fapt stabilite pe baza aprecierii mijloacelor de probă, aspecte care prezintă valențele unui veritabil control judiciar de temeinicie, incompatibil cu structura recursului, căci instanța de control judiciar, în cadrul căii de atac a recursului, este ținută, așa cum prevăd dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., a analiza doar motivele de nelegalitate ale sentinței civile atacate. Aspecte privind modul de apreciere al primei instanțe asupra situației de fapt și a probelor, nu se circumscriu motivelor de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege, astfel că nu pot fi analizate de Înalta Curte în cadrul procesual al căii de atac declarate în cauză.

Mai mult decât atât, chiar și în materia contenciosului administrativ în care este suprimată calea de atac a apelului așa cum rezultă din dispozițiile art. 20 al Legii nr. 554/2004, deopotrivă, instanța de control judiciar este ținută a proceda tot la verificarea acelorași motive de nelegalitate de la art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, aspectele invocate de recurenta-pârâtă prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluției pronunțate fiind confirmată de instanța de control judiciar, întrucât aceasta reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de pârâta Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Contantinescu", ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Contantinescu" împotriva sentinței civile nr. 248/CA din 25 noiembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Constanța – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 1 februarie 2024.