ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2425/2023

Ședința publică din data de 10 mai 2023

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 29.06.2021, sub dosar nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională pentru Zootehnie "PROF. DR. G.K. Constantinescu" (A.N.Z.) și B., a solicitat anularea actului administrativ individual intitulat "Notificare" cu nr. x/09.04.2021, cu cheltuieli de judecată.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 121/08.11.2021 a Curții de Apel Brașov – secția de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, excepție invocată de pârâții Agenția Națională pentru Zootehnice Prof. Dr. G.K. Constantinescu și B..

S-a respins excepția prematurității și excepția inadmisibilității, invocate de pârâții Agenția Națională pentru Zootehnice Prof. Dr. G.K. Constantinescu și B..

A fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională pentru Zootehnice Prof. Dr. G.K. Constantinescu, și B.-Director General al Agenției Naționale pentru Zootehnie Prof Dr. G.K.Constantinescu. A fost anulată Notificarea nr. x/09.04.2021, emisă de pârâta Agenția Națională pentru Zootehnice Prof. Dr. G.K. Constantinescu.

S-a respins acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul B., ca neîntemeiată.

1.3 Calea de atac exercitată

Împotriva sentinței civile nr. 121/08.11.2021 a Curții de Apel Brașov – secția de contencios administrativ și fiscal, în termenul legal, a declarat recurs Agenția Națională pentru Zootehnice Prof. Dr. G.K. Constantinescu, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8, solicitând admiterea căii de atac, cu casarea hotărârii de la fond și respingerea acțiunii, ca neîntemeiate.

În esență, în motivare, a arătat că prima instanță a efectuat o aplicare greșită a legii în timp în sensul în care exista contradictorialitate între două acte normative emise la date diferite sau de forță juridică diferită. Astfel, când există două texte de lege contradictorii emise la date diferite sau care au forță juridică diferită, textul de lege cel mai recent sau cu forță juridică superioară este în vigoare, iar cel anterior sau cu forță juridică inferioară este considerat abrogat. În aceste cazuri, se prezumă că voința ultimă a legiuitorului este cea valabilă, ea incluzând și intenția de a abroga dispozițiile contrare.

Mai apoi, formulează partea recurentă o serie de considerații cu privire la noțiunea de "inactivare" care, în accepțiunea sa, reprezintă o operațiune materială care se efectuează din softul – baza de date a registrului genealogic.

Într-un asemenea context, există o obligație pozitivă stabilită în sarcina reclamantei care are o modalitate de executare facilă și previzibilă pentru utilizatorul platformei, constând într-un simplu click în fișa de date a animalului.

Prin urmare, toate susținerile reclamantei în legătură cu lipsa de previzibilitate și punere în aplicare a măsurilor dispuse reprezintă pure încercări de inducere în eroare a instanței de judecată.

A mai precizat că soluția de la fond are la bază o interpretare eronată a disp. art. 47 din Regulamentul 1012/20196, prima instanță reținând că România nu a adoptat măsuri legislative care să reglementeze situația programelor de ameliorare aprobate anterior Regulamentului.

Ulterior, a dezvoltat partea recurentă – pârâtă critici cu privire la modul în care au fost încuviințate probele de prima instanță precum și cu privire la surprinderea situației de fapt de către aceeași instanță.

Având în vedere că autoritatea recurentă a efectuat, în virtutea competențelor de care dispune, un control în urma căruia a descoperit anumite neconformități, prin notificarea transmisă intimatei - reclamante a oferit acesteia posibilitatea de a remedia voluntar deficiențele constatate în urma controlului.

Față de toate aceste motive, a apreciat că se impune admiterea cererii de recurs și casarea sentinței civile recurate, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata – reclamantă A. a depus întâmpinare la recursul promovat de recurenta – pârâtă, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs, cu menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile atacate în cauza de față aceasta fiind dată cu aplicarea dispozițiilor legale incidente cauzei.

2.1. Procedura de soluționare a recursului

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate și a apărărilor din cuprinsul întâmpinării, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Agenția Națională pentru Zootehnie Prof. Dr. G.K. Constantinescu este nefondat, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reține că prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., aceasta a solicitat anularea actului administrativ individual intitulat "Notificare" cu nr. x/09.04.2021.

Prima instanță a admis această cerere de chemare în judecată reținând, în esență, că Notificarea contestată prezintă caracteristicile unui act administrativ, chiar dacă nu aceasta a fost intenția emitentului, prin această notificare fiind dispuse măsuri prevăzute de dispozițiile art. 47 Regulament, cum a susținut chiar pârâta, actul emis fiind nelegal, deoarece nu a fost emis cu respectarea cerințelor prevăzute de lege.

Nemulțumită de soluția dispusă la judecata în fond Agenția Națională pentru Zootehnie Prof. Dr. G.K. Constantinescu a formulat cerere de recurs întemeiată pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocând o aplicare greșită în timp a legii.

Reține instanța de control judiciar că incidente în cauză sunt disp. legale de la art. 47 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016, "În cazul în care se constată o neconformitate, autoritățile competente: (a) iau toate măsurile necesare în vederea stabilirii originii și amplorii neconformității, precum și a responsabilităților operatorilor în cauză; (b) iau măsuri adecvate pentru a se asigura că operatorii în cauză remediază cazurile de neconformitate și previn repetarea acesteia. Atunci când decid asupra măsurilor care trebuie luate, autoritățile competente iau în considerare natura neconformității și antecedentele operatorilor în cauză în ceea ce privește conformitatea. Autoritățile competente iau în special următoarele măsuri, după caz: (a) dispun ca societatea de ameliorare să amâne înscrierea în registrele genealogice a animalelor de reproducție de rasă pură sau ca exploatația de ameliorare să amâne înregistrarea în registrele zootehnice a porcilor de reproducție hibrizi; (b) dispun ca animalele de reproducție sau materialele germinative provenite de la acestea să nu fie utilizate pentru reproducție în conformitate cu prezentul regulament; (c) suspendă eliberarea de certificate zootehnice de către societatea de ameliorare sau de către exploatația de ameliorare; (d) suspendă sau retrag aprobarea unui program de ameliorare desfășurat de o societate de ameliorare sau de o exploatație de ameliorare, în cazul în care activitățile respectivei societăți de ameliorare sau exploatații de ameliorare nu respectă în mod repetat, continuu sau general cerințele programului de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alin. (3) și, după caz, cu articolul 12; (e) retrag recunoașterea societății de ameliorare sau a exploatației de ameliorare acordată în conformitate cu articolul 4 alin. (3), în cazul în care respectiva societate de ameliorare sau exploatație de ameliorare nu respectă în mod repetat, continuu sau general cerințele prevăzute la articolul 4 alin. (3); (f) iau orice altă măsură pe care o consideră adecvată în vederea asigurării conformității cu normele prevăzute în prezentul regulament."

Potrivit alin. (2), "Autoritățile competente furnizează operatorilor în cauză sau reprezentanților lor: (a) o notificare scrisă privind decizia lor referitoare la acțiunea sau măsura care trebuie întreprinsă în conformitate cu alin. (1), împreună cu motivele care au stat la baza acestei decizii; (b) informații referitoare la căile de atac împotriva unor astfel de decizii și la procedura și termenele aplicabile."

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că, în exercitarea competențelor legale de care dispune Agenția Națională pentru Zootehnie Prof. Dr. G.K. Constantinescu, înscrise la art. 3 H.G. nr. 1188/2014, aceasta are posibilitatea, ca urmare a controlului efectuat în temeiul art. 47 din Regulament, să emită o notificare în care să dispună, printre altele, ca animalele de reproducție sau materialele germinative provenite de la acestea să nu fie utilizate pentru reproducție în conformitate cu prezentul regulament.

Prin urmare, se constată din analiza actelor de la dosar, cu raportare la normele legale aplicabile, că notificarea emisă de recurenta – pârâtă este actul administrativ care prin care s-a finalizat controlul oficial pe care aceasta l-a efectuat cu privire la intimata – reclamantă, aspect recunoscut de recurentă în cadrul motivelor înscrise în memoriul depus la dosar.

Așa cum corect a reținut și prima instanță, și instanța de control judiciar constată că măsura cuprinsă în actul administrativ atacat("Notificare") a fost dispusă în virtutea faptului că reclamanta nu a respectat obligațiile ce-i incumbau pentru perioada de dinainte de intrarea în vigoare a Regulamentului 1012/2016, respectiv în perioada de tranziție. Or, pentru a se ajunge la concluzia că reclamanta nu a respectat anumite obligații legale, se impunea prealabil acestei constatări să fi existat un control, însă în cauză, nu reiese că recurenta - pârâtă a efectuat un control, cu respectarea garanțiilor impuse de Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016, care să permită reclamantei să-și orienteze conduita într-o manieră adecvată.

Așadar, rezultă că recurenta – pârâtă a efectuat un control la adresa intimatei reclamante, cu nerespectarea cadrului legal în vigoare care reglementa procedura operațională a controlului oficial.

În continuare, Înalta Curte apreciază că sunt lipsite de fundament alegațiile recurentei – pârâte referitoare la aplicarea greșită a legii în timp câtă vreme, prima instanță în mod corect, a stabilit că măsura nu a fost dispusă de recurenta – pârâtă în temeiul Notei de serviciu nr. x/25.11.2020, prin care s-a solicitat Oficiilor Județene de Zootehnie din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să verifice toate certificatele de origine și zootehnice eliberate de către societățile de ameliorare pentru fiecare Oficiu Județean de Zootehnie, fiind emise adeverințe conform Ordinului MADR nr. 619/2015. Analizând cuprinsul notificării atacate în cauză, alături de prima instanță, Înalta Curte, în calitate de instanță chemată a efectua controlul judiciar, constată că măsura cuprinsă în actul administrativ contestat are caracter sancționator și a fost emisă de recurentă în temeiul Regulamentului nr. 1012/2016.

Regulamentele sunt acte juridice care se aplică automat și uniform în toate statele membre, de îndată ce intră în vigoare, fără a fi nevoie să fie transpuse în legislația națională.

Prin art. 1 alin. (1), (2) și 5 din Regulamentul nr. 1012/2016 se stabilește: "(d) norme privind înscrierea animalelor de reproducție în registrele genealogice și registrele zootehnice și privind acceptarea pentru reproducție a animalelor de reproducție și a materialului germinativ provenit de la acestea;(...)

(2) Prezentul regulament se aplică animalelor de reproducție și materialului germinativ provenit de la acestea în cazul în care se intenționează ca animalele respective sau descendenții care rezultă din materialele germinative provenite de la acestea să fie înscrise ca animale de reproducție de rasă pură într-un registru genealogic sau înregistrate în registrul zootehnic ca porci de reproducție hibrizi.

(...)

(5) Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului statelor membre de a adopta măsuri naționale pentru a reglementa desfășurarea programelor de ameliorare care nu au fost aprobate în conformitate cu articolul 8 alin. (3) și, după caz, cu articolul 12."

Rezultă, prin urmare, din economia prevederilor regulamentare, că Regulamentul nr. 1012/2016 nu conține nicio dispoziție care să condiționeze valabilitatea certificatelor de origine emise anterior de conformarea la noua regulă.

Dimpotrivă, modul de redactare al art. 1 alin. (2) confirmă aplicabilitatea normelor sale situațiilor viitoare, de vreme ce reglementarea vizează animale în legătură cu care există intenția de a fi înscrise ca animale de reproducție de rasă pură într-un registru genealogic, ipoteză care exclude animalele deja înscrise într-un astfel de registru și care au dobândit, așadar, conform legislației anterioare, acest specific.

În lipsa unor dispoziții tranzitorii care să vizeze aplicabilitatea în timp a dispozițiilor cu privire la emiterea certificatelor în discuție, respectiv valabilitatea acestora în lumina noilor prevederi, regulamentul se aplică situațiilor născute după intrarea sa în vigoare, neputând, prin urmare, influența legalitatea certificatelor de origine sau zootehnice emise anterior în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.

Astfel, nu se poate reține critica recurentei–pârâte Agenția Națională pentru Zootehnie Prof. Dr. G.K. Constantinescu, nefiind relevată în cauză o aplicare greșită a legii materiale în timp.

Cu privire la susținerile din cererea de recurs referitoare la o interpretare eronată a noțiunii de "inactivare" din partea instanței de fond se impune a se menționa că, în realitate, recurenta urmărește a crea o confuzie, inactivarea având legătură cu certificatul de origine zootehnic al animalului iar nu cu modalitatea de completare a bazei de date a unei societăți de ameliorare, așa cum a precizat Agenția Națională pentru Zootehnie Prof. Dr. G.K. Constantinescu.

Astfel, prin Adresa nr. x, MADR a exprimat o poziție oficială și a stabilit că odată înscrise în secțiunea principală animalele rămân înscrise în această secțiune și după intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 1012/2016, certificatul de origine fiind un document unic și valabil pentru toată de viață a animalului.

Ulterior, recurenta – pârâtă a dezvoltat o serie de critici referitoare la probele administrate în cauză precum și la o reținere eronată a situației de fapt de către prima instanță, însă instanța de control judiciar, în cadrul căii de atac a recursului, este ținută, așa cum prevăd disp. art. 488 alin. (1) C. proc. civ., a analiza doar motivele de nelegalitate ale sentinței civile atacate. Aspecte privind modul de apreciere al primei instanțe asupra situației de fapt și a probelor nu se circumscriu motivelor de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege astfel că nu pot fi analizate de Înalta Curte în cadrul procesual al căii de atac declarate în cauză.

Mai mult decât atât, chiar și în materia contenciosului administrativ în care este suprimată calea de atac a apelului așa cum rezultă din disp. art. 20 al Legii nr. 554/2004, deopotrivă, instanța de control judiciar este ținută a proceda tot la verificarea acelorași motive de nelegalitate de la art. 488 C. proc. civ.

Pentru toate considerentele anterior expuse, ca urmare a analizării motivelor de nelegalitate invocate prin cererea de recurs, în raport și de apărările formulate, Înalta Curte constată că toate criticile formulate de recurenta – pârâtă sunt neîntemeiate și nu pot conduce la reformarea sentinței civile atacate din perspectiva dorită de parte.

2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de pârâta Agenția Națională pentru Zootehnie Prof. Dr. G.K. Constantinescu, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" împotriva sentinței nr. 121 din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Brașov – secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 10 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.