ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1521/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 24

aprilie 2009, P.V. a chemat în judecată M.S. și A.S.P.D., solicitând

suspendarea fișei de evaluare din 31 martie 209, prin care i s-a acordat

calificativul „nesatisfăcător” pentru activitatea desfășurată în calitate de

manager al S.O.D., precum a Hotărârii nr. 107 din 3 aprilie 2009 prin care i

s-a respins contestația.

Prin precizarea de acțiune,

reclamantul a cerut alături de anularea celor două acte administrative și

anularea Ordinului nr. 897 din 15 mai 2009, prin care a fost revocat din

funcția de manager, precum și suspendarea actului.

Sesizată cu judecarea pricinii,

Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a

pronunțat la 17 septembrie 2009 încheierea prin care a respins cererea de

suspendare a executării actelor administrative contestate, cu motivarea

neîntrunirii cerințelor prevăzute cumulativ de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, instanța a reținut că natura

măsurii dispuse prin fișa de evaluare nu constituie prin ea însăși un caz bine

justificat, presupunând cercetarea în profunzime a fondului cauzei. De

asemenea, simpla susținere referitoare la paguba creată, constând în încetarea

contractului de management înainte de termen nu este suficientă și nici

concludentă pentru a se aprecia că sunt întrunite condițiile legale pentru a se

dispune suspendarea executării.

Împotriva sentinței a declarat

recurs reclamantul P.V. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, s-a învederat că instanța a

ignorat indiciile de ilegalitate a activității comisiei de evaluare și a celei

de soluționare a contestației, concretizate în acordarea calificativului ce a

determinat emiterea Ordinului nr. 897/2009.

Reclamantul a mai arătat că pârâții

au încălcat reglementările legale incidente, fiind îndeplinită și condiția

pagubei iminente, constând în vătămarea imaginii de persoană publică prin

încetarea contractului de management înainte de termen.

Analizând cauza în raport de motivele

invocate și de dispozițiile art. 304 și 304

1

C. proc. civ., Curtea

va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Astfel, instanța de fond a reținut

în mod corect că nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții prevăzute de art.

14 din Legea nr. 554/2004: să existe un caz bine justificat, în sensul art. 2 alin.

(1) lit. t) din lege și prin măsura dispusă să fie prevenită o pagubă iminentă,

în înțelesul art. 2 alin. (1) lit. ș) din același act normativ.

Ambele cerințe trebuie să fie

temeinic dovedite și argumentate, ceea ce nu este cazul în speță, reclamantul

limitându-se a enumera o serie de reglementări ce ar fi fost încălcate ce nu

pot demonstra aparența de nelegalitate a actelor administrative a căror

executare s-a solicitat a fi suspendată.

Instanța de fond a constatat în mod

întemeiat că din împrejurările cauzei nu rezultă aceea îndoială puternică și

evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul din fundamentele

caracterului executoriu al actelor administrative.

În ceea ce privește prevenirea pagubei

iminente este corectă motivarea instanței în sensul că argumentele invocate de

reclamant nu sunt suficiente pentru a demonstra producerea acelui prejudiciu

astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea contenciosului

administrativ.

În raport de cele expuse mai sus,

Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de P.V., împotriva încheierii din 17 septembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 17 martie 2010.