ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5876/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5876/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 15 iunie 2011, SC A.C.E. SRL a chemat în judecată Agenția de Plăți și Dezvoltare Rurală și Pescuit, solicitând suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 25872 din 24 noiembrie 2010 și a Procesului-verbal de constatare nr. 19761 din 16 septembrie 2010 prin care s-a stabilit un debit de 806.195 RON, aferent contractului de finanțare nr. 3.10102553700355/2006. În motivarea cererii, reclamanta a învederat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
Prin Sentința civilă nr. 4559 din 29 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că aspectele relevate de reclamantă, privind lipsa investigării, nemotivarea procesului-verbal de constatare și lipsa de apărare nu se încadrează în sintagma "caz bine justificat", neconstituind împrejurări de fapt și de drept care să fie de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actelor administrative în litigiu. Referitor la cerința pagubei iminente, instanța de fond a constatat că simpla declanșare a executării silite și blocarea conturilor societății nu sunt suficiente pentru a face dovada îndeplinirii acestei condiții.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta SC A.C.E. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, reclamanta a învederat că, în raport de procesul-verbal încheiat de reprezentanții pârâtei la 6 septembrie 2009, constatările din procesul-verbal întocmit în 2010 sunt de natură a crea dubii importante asupra legalității deciziei de impunere, întrucât, pe de o parte prin fuziunea prin absorbție a beneficiarei contractului de finanțare se păstrează natura proprietății utilajelor achiziționate, iar pe de altă parte, dispozițiile legale în vigoare nu sancționează beneficiarul a două contracte de finanțare a căror valoare eligibilă totală depășește suma de 500.000 euro. Reclamanta a mai arătat că și cerința prejudiciului iminent și previzibil este îndeplinită, societatea fiind în plină campanie agricolă, iar pentru desfășurarea activității sunt indispensabile bunurile supuse executării.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Astfel, cu ocazia soluționării cererii de suspendare a executării unor acte administrative se poate efectua doar o cercetare sumară a aparenței dreptului, în cadrul procedurii prevăzute de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, neputând fi prejudecat fondul litigiului. Cazul bine justificat, astfel cum este reglementată această noțiune de art. 2 lit. t) din Legea contenciosului administrativ, nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce țin efectiv de legalitatea actului administrativ, vizând fondul, și care se analizează numai în cadrul acțiunii în anulare.
Or, împrejurările invocate de reclamantă referitoare la efectele fuziunii celor două societăți comerciale asupra contractului de finanțare, existența sau inexistența acordului pârâtei pentru acea operațiune, interpretarea fișei tehnice cu privire la plafonul maxim al valorii eligibile, contradicțiile dintre procesele-verbale de constatare vizează evident fondul litigiului și nu pot constitui temei pentru a reține ca îndeplinită condiția cazului bine justificat. De asemenea, nici cerința pagubei iminente, astfel cum este definită de art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004, nu este întrunită, presupunând existența în cuprinsul actului vizat a unor dispoziții care, puse în executare, ar putea produce un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza admiterii acțiunii în anulare ceea ce nu s-a invocat și nu s-a dovedit în cauză.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E: Respinge recursul declarat de SC A.C.E. SRL împotriva Sentinței nr. 4559 din 29 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2011.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.