ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4389/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 14 februarie

2011, reclamanta SC M. SA Brăila a solicitat să se dispună suspendarea

executării procesului-verbal de constatare din 28 ianuarie 2010 întocmit de

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit cu privire la debitul în

sumă de 3.525.056,82 RON, reprezentând fonduri comunitare de recuperat și

penalități de întârziere stabilite după verificarea proiectului C.I. 1217209000

34 din 7 iunie 2005 „Înființarea unei capacități de abatorizare porci la SC M.

SA Comuna C., Județul Brăila”.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că, prin actul administrativ contestat s-a reținut în mod neîntemeiat

că a încălcat prevederile art. 7 alin. (1) din contractul de finanțare încheiat

la 7 iunie 2005 cu Agenția Sapard și a fost obligată să returneze debitul în sumă

de 3.525.056,82 lei, iar executarea silită pentru acest debit poate determina încetarea

activității, prin imposibilitatea de a executa contractele aflate în derulare.

Curtea de Apel Galați,

secția de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința nr. 70 din 10

martie 2011, prin care a admis cererea și a dispus suspendarea executării procesului

verbal de constatare nr. 2009 din 28 ianuarie 2010 întocmit de Agenția de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit până la pronunțarea instanței de fond.

Instanța de fond a constatat

că sunt îndeplinite în cauză condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea

nr. 554/2004, prin existența unei îndoieli serioase în privința legalității actului

administrativ contestat, față de nefinalizarea procedurii de investigație, conform

art. 9 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 1073/1999, precum și prin iminența producerii

unei pagube, raportat la contractele pe care societatea reclamantă le are în derulare.

Împotriva acestei sentințe,

a declarat recurs Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, solicitând ca în temeiul dispozițiilor

art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ., să fie modificată hotărârea

atacată, în sensul respingerii ca nefondată a cererii formulate de reclamanta SC

M. SA Brăila.

Recurentul a susținut

că în mod greșit s-a constatat prin sentința atacată ca fiind îndeplinite în cauză

condițiile cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru

suspendarea executării actului administrativ.

Referitor la condiția

existenței unui caz bine justificat, recurenta a susținut că, din cuprinsul cererii

de suspendare, nu rezultă o împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă

asupra legalității actului administrativ atacat. Recurenta a învederat că, emiterea

procesului–verbal de constatare din 28 ianuarie 2011 s-a efectuat în baza O.G.

nr. 79/2003 și a H.G. nr. 1306/2007, ca urmare a nerespectării de către intimata-reclamantă

a obligațiilor asumate prin semnarea contractului de finanțare din 7 iunie 2005.

Cu privire la condiția

pagubei iminente, s-a susținut că intimata–reclamantă nu a dovedit pericolul care

s-ar produce prin executarea actului administrativ.

Recurentul a arătat că

este fără temei concluzia instanței de fond privind riscul perturbării grave a activității

societății intimate, ceea ce se poate constata prin raportarea debitului de rambursat

la cifra de afaceri a societății sau la suma aferentă îndeplinirii obligațiilor

contractuale.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente:

În cauză, s-a constatat

în mod întemeiat că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de dispozițiile

art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora, în cazuri bine justificate

și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art. 7 din

aceeași Lege a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic

superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea

executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.

Existența unui caz bine

justificat , în sensul prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004,

ca împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze

o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, a fost corect

constatată de instanța de fond în raport cu motivele de nelegalitate invocate de

intimata–reclamantă în procedura administrativă și ulterior, în procedura judiciară

inițiată pentru anularea procesului–verbal de constatare din 28 ianuarie 2011 întocmit

de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit .

De altfel, prin decizia

din 19 septembrie 2011 emisă de agenția din cadrul ministerului recurent a fost

admisă în parte contestația înregistrată de societatea intimată din 15 februarie

2011 și debitul a fost redus la suma de 1.680.881,205 RON, considerată a fi afectată

de neregulă pentru achizițiile la care firme câștigătoare sunt OTT Lebensmitteltechnok

Gmbh și Edelstahl Anlagen und Technologie Gmbh.

De asemenea, se reține

că, urmare formulării acțiunii în anulare, în conformitate cu dispozițiile art.

15 din Legea nr. 554/2004, prin sentința civilă nr. 218 din 30 iunie 2011 pronunțată

de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a dispus

suspendarea efectelor procesului-verbal de constatare din 28 ianuarie 2011 până

la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anulare.

Instanța de fond a considerat

întemeiat ca fiind îndeplinită în cauză și cea de-a doua condiție, privind prevenirea

unei pagube iminente, în sensul prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea

nr. 554/2004, ca prejudiciu material viitor și previzibil.

Sub acest aspect, s-a

avut în vedere că, prin executarea silită a debitului contestat poate fi grav afectat

echilibrul financiar al societății intimate, existând riscul încetării acesteia

datorită imposibilității îndeplinirii obligațiilor asumate prin contractele aflate

în derulare.

Pentru considerentele

care au fost expuse , constatând că nu există motive de casare sau de modificare

a hotărârii pronunțate de instanța de fond, în baza dispozițiilor art. 312

alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge

prezentul recurs ca nefondat.

În temeiul dispozițiilor

art. 274 alin. (1), coroborat cu art. 316 C. proc. civ., se va dispune obligarea

recurentului-pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit să plătească intimatei-reclamante cheltuieli

de judecată în sumă de 1.000 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare

Rurală și Pescuit împotriva sentinței nr. 70 din 10 martie 2011 a Curții de Apel

Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul–pârât Ministerul Agriculturii

și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit la cheltuieli

de judecată, în cuantum de 1.000 RON, către reclamanta SC M. SA.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie

2011.