ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.04.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1970/2011

HOTĂRÂRE
01.04.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1970/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

instanței de fond.

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel

Oradea, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC „U.” SRL, în

contradictoriu cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de

Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, a solicitat suspendarea executării

procesului-verbal de constatare încheiat la 4 octombrie 2010 până la

pronunțarea instanței de fond în baza art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În motivarea cererii

se arată că sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute de art. 14 din Legea

nr. 554/2004, respectiv, existența unui caz bine justificat și iminența

producerii unei pagube dar și condiția că reclamantul a declanșat procedura

prealabilă administrativă.

Cazul bine justificat

este îndeplinit pentru că procesul-verbal a fost emis exclusiv în baza unor

presupuneri de nelegalitate care nu puteau fi săvârșite de societatea

reclamantă și eventual de unul dintre ofertanți și fără a fi cercetată natura

implicării societății în presupusa neregulă.

Și condiția pagubei

iminente este îndeplinită, deoarece suma de plată - 3.457.093,11 RON are ca

dată scadentă 5 noiembrie 2010, dar societatea reclamantă mai are de plată suma

de 17.375.380 RON ce vizează datorii curente către bugetul de stat, liniile de

credit și obligațiile salariale, fără a fi inclusă plata către furnizori.

Dacă s-ar executa

plata sumei stabilite prin actul de control s-ar perturba activitatea

societății deși valoarea proiectului în totalitate sa a fost eligibilă.

de fond.

Prin Sentința nr.

313/CA/2010 a Curții de Apel Oradea, secția contencios administrativ și fiscal,

a fost admisă cererea de suspendare formulată de reclamantă și s-a dispus

suspendarea executării procesului-verbal de constatare încheiat la 4 octombrie

2010 de pârâtă, până la pronunțarea instanței de fond.

În motivarea

soluției, instanța de fond a considerat că sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Cazul bine justificat

este îndeplinit pentru că sunt dovedite stări de fapt și de drept de natură a

crea o îndoială serioasă asupra actului administrativ în litigiu.

În ceea ce privește

paguba iminentă s-a constatat că prin plata sumei de 3.457.093,11 RON

activitatea societății ar fi perturbată, prin imposibilitatea acesteia de a-și

achita la timp debitele scadente către persoanele juridice cu care are relații

comerciale sau către bănci, ceea ce ar implica executarea silită a petentei.

exercitată.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și

Pescuit, considerând-o nelegală și netemeinică.

În motivele de recurs

se arată că instanța de fond a făcut trimitere la dificultățile create

societății prin executarea actului administrativ fără a raporta această sumă la

cifra de afaceri a societății sau la fondul de salarii alocat angajaților

acesteia și fără să pună în vedere reclamantului să facă dovada cu acte, în

acest sens sentința fiind nemotivată.

Se precizează, în

cadrul motivelor de recurs, apărări ce vizează fondul cauzei, respectiv

derularea procesului de selectare a ofertelor, controlul făcut de O.L.A.F.,

dispozițiile legale incidente în cauză ce au dus la întocmirea

procesului-verbal a cărui suspendare se solicită în prezenta cauză.

Invocarea ca motiv de

suspendare a faptului că executarea silită ar determina intrarea în procedura

insolvenței este considerată o simplă supoziție și o stratagemă de evitare a

achitării unui debit ce grevează bugetul de stat consolidat.

Referitor la

nelegalitatea actului administrativ s-a arătat că a fost întocmit cu

respectarea O.G. nr. 79/2003, iar suspendarea este numai o excepție de la

executarea actelor administrative ce se bucură de prezumția de legalitate.

S-a apreciat că nu

sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004

și se impune respingerea cererii de suspendare.

Ulterior, la termenul

din 18 februarie 2011, s-a invocat de către recurentă, incidența în cauză a

dispozițiilor art. 14 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, având în

vedere că nu s-a formulat acțiune în anulare în termen de 60 de zile de la

obținerea suspendării executării actului administrativ.

SC „U.” SRL a

formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat și a

depus la dosar un certificat de grefă din care rezultă că s-a formulat acțiune

în anulare ce se află pe rolul Curții de Apel Oradea, secția comercială,

contencios administrativ și fiscal.

S-a depus la dosar

decizia de soluționare a contestației administrative din 15 noiembrie 2010.

La termenul din 18

martie 2011, intimata SC „U.” SRL a invocat excepția de neconstituționalitate a

art. 14 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004 pentru că ar încălca

prevederile art. 21, art. 24 alin. (1), art. 61 alin. (1) și art. 129 din

Constituție.

Prin Încheierea din 1

aprilie 2011 s-a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu

soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată.

În raport de

modificarea art. 29 din Legea nr. 47/1992, s-a procedat la soluționarea

recursului ce face obiectul Dosarului nr. 1028/2010.

de recurs.

După examinarea

motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va

admite recursul dar pentru următoarele considerente:

Prin sentința

atacată, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția contencios administrativ

și fiscal, la 24 noiembrie 2010 s-a dispus, în baza art. 14 alin. (1) din Legea

nr. 554/2004, suspendarea executării procesului-verbal de constatare încheiat

la 4 octombrie 2010 de A.P.D.R.P. până la pronunțarea instanței de fond.

Pentru că pe timpul

soluționării recursului a fost invocată încetarea de drept a măsurii

suspendării, așa cum prevăd dispozițiile art. 14 alin. (1) teza ultimă din

Legea nr. 554/2004, se va analiza cu prioritate această excepție.

Într-adevăr, potrivit

art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „În cazuri bine justificate și pentru

prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condițiile art. 7, a

autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței

competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la

pronunțarea instanței de fond”.

În cauză, s-a

solicitat suspendarea unui proces-verbal de constatare, procedura

administrativă este obligatorie și nu se poate formula acțiune în instanță

decât după soluționarea acestei proceduri.

În speță, procedura

administrativă a fost soluționată chiar anterior pronunțării instanței de fond,

respectiv prin Decizia din 15 noiembrie 2011, comunicată reclamantei la 19

noiembrie 2011.

Art. 14 alin. (1)

teza finală din Legea nr. 554/2004 prevede că suspendarea încetează de drept și

fără nicio formalitate în cazul în care partea vătămată nu introduce acțiune în

anularea actului în termen de 60 de zile.

Față de formularea

textului rezultă că legea a instituit, prin modificările aduse de Legea nr.

262/2007, un termen de 60 de zile în care partea vătămată, care a obținut

hotărâre judecătorească de suspendare, în temeiul art. 14 alin. (1) din

Legea nr. 554/204

să fie obligată să formuleze acțiune

în anularea actului suspendat, pentru că altfel intervenea încetarea de drept a

măsurii suspendării dispuse de instanță.

În cauză, partea

vătămată a formulat acțiune în anulare a procesului-verbal de constatare și a

deciziei emise în urma contestației împotriva aceluiași proces-verbal la data

de 1 martie 2011, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de lege,

termen care curge de la data pronunțării soluției de admitere a cererii de

suspendare.

Cum nu a fost

formulată acțiune în anulare în termen de 60 de zile de la data pronunțării

suspendării - 24 noiembrie 2011, în baza art. 14 alin. (1) teza finală din

Legea nr. 554/2004, se va constata încetată de drept măsura suspendării

procesului-verbal de constatare din 4 octombrie 2010 emis de Agenția de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Pentru că recursul a

fost soluționat pe excepția încetării de drept a măsurii suspendării, nu mai

pot fi analizate motivele de recurs ce vizau admiterea cererii de suspendare

pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr.

554/2004.

Admite recursul

declarat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit împotriva Sentinței nr. 313 din 24 noiembrie

2010 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal.

Modifică sentința

atacată.

Constată încetată de

drept măsura suspendării procesului-verbal de constatare din 4 octombrie 2010

emis de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 aprilie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-06-30
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3870/2011
ă de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea de suspendare formulată de SC U. SRL în contradictoriu cu Agenția de Dezvoltare Rurală și Pescuit și a dispus suspendarea executării procesului verbal de constatare încheiat la data d
ÎCCJ 2011-11-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5330/2011
I, 186.231,80 RON, tranșa II 1.194.373,29 RON, tranșa III 84.255,31 RON, tranșa IV 757.607,90 RON), după cum urmează: a. bugetul Uniunii Europene 1.666.851,00 RON, respectiv b. bugetul public național 555.617,10 RON, sume la care se vor adă
ÎCCJ 2011-06-24
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3738/2011
(filele 39-46 dosar). Analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul declarat de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit est
ÎCCJ 2011-03-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1485/2011
. 387/2002. Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a solicitat respingerea acțiunii și menținerea actelor administrative atacate ca fiind legale și temeinice. 2. Hotărârea primei in
ÎCCJ 2011-01-18
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 228/2011
râtă nu se încadrează în definiția dată modificărilor substanțiale ale unui proiect de dispozițiile Secțiunii B, art. 4 pct. 4 din Legea nr. 316/2001, această situație este de natură, în opinia instanței, să creeze o îndoială serioasă în pr
Sursă