ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1390/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 8 iulie 2008 reclamanta C.D. a chemat în judecată pârâta SC V. SA Deva, solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a Hotărârii AGA din 17 martie 2008. În susținerea cererii reclamanta a arătat că nu s-a făcut dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, respectiv lipsește dovada deciziei de întrunire a Consiliului de Administrație pentru convocarea Adunării generale care se publică în termen de 5 zile de la adoptare, iar numirea lichidatorului s-a făcut prematur întrucât la data de 17 martie 2008 nu exista o hotărâre irevocabilă de dizolvare a societății.

În fond după desființare Tribunalul Hunedoara, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2434 din 21 decembrie 2009 dată în Camera de Consiliu a admis acțiunea a constatat nulitatea absolută a Hotărârii AGA pârâtei SC V. SA din data de 17 martie 2008 cu plata cheltuielilor de judecată în sumă de 39 lei.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că conform Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor de la SC V. SA Deva din data de 17 martie 2008 a fost aprobat Raportul Consiliului de Administrație pe anul 2007, Raportul Comisiei de Cenzori cu privire la verificarea bilanțului contabil și a contului de profit și pierderi pe anul 2007, precum și Activitatea Consiliului de Administrație și a Comisiei de Cenzori și descărcarea gestiunii pe anul 2007. Tribunalul reține că au fost nesocotite dispozițiile art. 126 din Legea nr. 31/1990, în sensul că au votat descărcarea gestiunii și persoanele acționari care au calitatea de membrii ai consiliului de administrație. Prin aceeași Hotărâre din 17 martie 2008 a fost numit lichidator al pârâtei SC V. SA DEVA, E.I.P.U.R.L.

reprezentată de către C.I.

și s-a hotărât donarea întregului stoc de marfă al societății către BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ (fila 33). Prin sentința nr. 2226/CA/2007 a Tribunalului Hunedoara, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. 3813/97/2007, în baza art. 237 lit. d) din Legea nr. 31/1990, republicată, a fost admisă cererea formulată de Oficiul Național al Registrului Comerțului București, prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara și s-a dispus dizolvarea pârâtei SC V. SA, înregistrată sub nr. J 20/70/1991 la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru necompletarea capitalului social la nivelul minim de 90.000 lei, conform art. 10 alin. (2) din Legea nr. 30/1991, republicată (fila 26). Prin aceeași sentință s-a dispus înregistrarea hotărârii în registrul comerțului, publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea IV-a, pe cheltuiala reclamantei și comunicarea hotărârii Direcției Generale a Finanțelor Publice Hunedoara-Deva.

S-a considerat corectă numirea lichidatorului judiciar, întrucât potrivit disp. art. 720/8 C. proc. civ., hotărârile date în prima instanță privind procesele și cererile, în materie comercială sunt executorii. Față de lista de prezență, pentru verificarea cvorumului de prezență și implicit dacă ședința a fost legal întrunită și nesocotirea dispozițiile art. 126 din Legea nr. 31/1990, în sensul că au votat descărcarea gestiunii și persoanele acționari care au calitatea de membrii ai consiliului de administrație, constată că hotărârea dată a fost dată cu fraudarea legii, ceea ce atrage nulitatea absolută a Hotărârii AGA. Împotriva acestei soluții a promovat apel pârâta, arătând că Adunarea generală a fost corect convocată respectându-se dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990 convocarea făcându-se în termenul legal.

Din tabelul nominal cu acționarii prezenți la adunarea din 17 martie 2008, rezultă atât prezența, cât și numărul de acțiuni deținute, fapt ce dovedește îndeplinirea cvorumului. Răspunzând criticilor formulate, Curte de Apel Alba Iulia, secția comercială, – prin decizia nr. 53 din 23 aprilie 2010 a admis apelul, a schimbat în parte sentința atacată în sensul admiterii în parte a acțiunii și constată nulitatea absolută parțială a Hotărârii AGA SC V. SA din 17 martie 2008 în ce privește pct.4 referitor la aprobarea activității Consiliului de Administrație și a Comisiei de Cenzori și descărcarea gestiunii pe anul 2007, menținând în rest dispozițiile sentinței atacate. În fundamentarea soluției, instanța de control judiciar a reținut că reclamanta este o societate pe acțiuni dizolvată pentru că nu și-a majorat capitalul social la nivelul minim de 90.000 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 (fila 26 dosarul Tribunalului Hunedoara).

De la data dizolvării pârâta SC V. SA a intrat în lichidare. Administratorii pârâtei și-au continuat activitatea în limitele prevăzute de art. 252 alin. (1) din Legea nr. 31/1990. Prin hotărârea AGA din 17 martie 2008 s-a numit lichidator, actul fiind depus la ORC și menționat în acest registru. Totodată, hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a în conformitate cu dispozițiile art. 252 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 (fila 26 dosarul Tribunalului Hunedoara). După îndeplinirea acestei formalități, lichidatorul își exercită funcția în conformitate cu dispozițiile art. 252 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. Cum nu s-a dovedit că s-ar fi efectuat vreo mențiune a unui act ulterior, care să aducă schimbări cu privire la persoana lichidatorului, în conformitate cu dispozițiile art. 252 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, se constată că lichidatorul E.I.P.U.R.L.

este în exercițiul funcției sale la SC V. SA Deva, având calitatea de a reprezenta pârâta și a declara apel. Chiar și judecătorul fondului a reținut că numirea lichidatorului este corectă [vezi sentința atacată fila 34 alin. (2)]. Prima instanță a reținut că adunarea generală ordinară a acționarilor pârâtei din 17 martie 2008 a fost legal convocată. Acest aspect nu a fost criticat de părți. S-a reținut că desfășurarea adunării nu a respectat alte condiții legale, și anume, cvorumul și prevederile art. 126 din Legea nr. 31/1990 privind descărcarea gestiunii administratorilor care erau și acționari. Cu privire la relevanța dată de prima instanță lipsei listei de prezență la adunare, s-a reținut că din procesul-verbal al adunării din 17 martie 2008 (fila 23 dosarul Tribunalului Hunedoara) rezultă că au fost prezenți acționarii deținând un număr de 16936 acțiuni, adică 72,77 % din capitalul social.

Procesul verbal a fost depus de pârâtă la 20 octombrie 2009, ca urmare a dispoziției instanței din 22 septembrie 2009. La 20 octombrie 2009 instanța a reținut poziția reclamantei, care a arătat că actele solicitate la termenul anterior au fost depuse. Nici reclamanta, nici instanța nu au evocat necesitatea depunerii listei de prezență. Reclamanta nu a contestat realitatea celor consemnate în procesul-verbal cu privire la prezența la adunarea generală din 17 martie 2008. În aceste condiții, față de împrejurarea că instanța a apreciat că pârâta și-a îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa la 22 septembrie 2009, că sarcina probei revine reclamantei și că procesul-verbal al adunării nu a fost contestat, s-a apreciat că prima instanță a greșit atunci când a dedus că nu ar fi fost respectate condițiile de cvorum.

Cum reclamanta nu a probat că nu s-au respectat condițiile de cvorum, nu s-a răsturnat prezumția legalității desfășurării adunării generale sub aspectul cvorumului, prezumție confirmată de procesul-verbal al adunării. De altfel, în apel, pârâta a depus, în copie, și lista de prezență (conformă originalului prezentat spre vedere). Această listă confirmă reținerile făcute în procesul-verbal. Prin urmare, critica pârâtei vizând greșita apreciere a primei instanțe cu privire la îndeplinirea condiției de cvorum este fondată, în speță, hotărârea fiind adoptată cu respectarea dispozițiilor art. 112 din Legea nr. 31/1990. Curtea de apel apreciază că, față de validitatea deliberărilor, nu se poate aprecia că hotărârea AGOA pârâtei din 17 martie 2008 este nulă absolut, în totalitate.

Este adevărat că nu s-au respectat prevederile art. 126 din Legea nr. 31/1990 în ce privește incompatibilitatea acționarilor membri ai consiliului de administrație de a vota aprobarea activității consiliului de administrație și descărcarea gestiunii pe anul 2007. Această împrejurare este recunoscută chiar și de reclamantă. Nerespectarea dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 nu are însă relevanță decât în ce privește validitatea punctului 4 al hotărârii atacate. Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta, criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Se susține că AGA a fost convocată de persoane fără calitate și că hotărârile au fost luate în lipsa cvorumului legal, întrucât administratorii nu puteau să convoace AGA din 17 martie 2008 întrucât mandatul lor încetase încă din februarie 2002, și că AGA a fost luată cu lipsa de cvorum.

De asemenea criticile mai fac referire la faptul că la AGA ar fi fost prezenți doar 7 acționari cu 12359 acțiuni, că nu s-ar fi întocmit o listă de prezență decât pro cauza și că aceasta nu ar fi fost depusă în interval mare de timp. Recursul este nefondat. Din actele dosarului rezultă că, Consiliul de Administrație a fost ales prin hotărârea AGA din 27 februarie 2006, astfel încât avea abilitatea legală pentru convocarea AGA din 17 martie 2008. Susținerile recurentei potrivit cărora administratorii nu puteau să-și exercite dreptul de vot în AGA întrucât art. 126 din Legea nr. 31/1990 nu le permitea, nu este întemeiată decât cu privire la descărcarea de gestiune, punct din hotărâre cu care și intimata pârâtă a fost de acord să se constate că nu este legal.

Potrivit art. 126 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 „acționarii care au calitatea de membrii ai consiliului de administrație, directoratului sau consiliului de supraveghere nu pot vota, pe baza acțiunii pe care le posedă, nici personal, nici prin mandatar descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administrația lor ar fi în discuție”. Din simpla lecturare a ordinii de zi rezultă fără niciun dubiu că doar descărcarea gestiunii nu putea fi votată de către membrii consiliului de administrație. Celelalte puncte nefiind vizate de textul citat. De altfel chiar alin. (2) din același articol permite membrilor consiliului de administrație să voteze situația financiară anuală dacă nu se poate forma majoritatea prevăzută de lege sau de actul constitutiv.

Din procesul verbal de ședință rezultă fără dubiu că la adunarea generală au participat la vot 16.963 acțiuni reprezentând un procent de 72,77% din capitalul social, iar administratorii societății dețin un număr de 8.505 acțiuni, reprezentând 50,13% din capitalul social prezent în adunare. Distincțiile pe care recurenta dorește să le facă între prima și a doua adunare la care administratorii ar fi putut vota sunt lipsite de temei. Art. 126 nu face distincție între adunările generale ținute la prima sau la a doua convocare. În ce privește restul criticilor cu privire la prematuritatea numirii lichidatorului, cât și la interesul personal al foștilor administratori, sunt lipsite de temei. Este adevărat că în anul 1999 recurenta prin hotărârea adunării generale a pârâtei a fost revocată din funcția de administrator al SC V. SA.

După rămânerea irevocabilă a hotărârii de divizare societatea pârâtă a fost lichidată de către lichidatorul numit la 17 martie 2008 prin hotărârea AGA atacată. Actele privind lichidarea au fost depuse la ORC Hunedoara și societatea a fost radiată. Nu vor fi reținute nici criticile privind lipsa de cvorum, având în vedere că la dosar au fost depuse toate actele privind convocarea și ținerea adunării din 17 martie 2008 și mai apoi publicarea hotărârii, lipsa de cvorum fiind o simplă susținere a recurentei. Față de cele arătate, văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta C.D. împotriva deciziei comerciale nr. 53/A din 23 aprilie 2010 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 31 martie 2011.