ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2988/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 567 din 9 aprilie 2010 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosarul nr. 6973/100/2009, s-a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Maramureș privind judecarea capetelor de cerere vizând constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis de Comisia Județeană Maramureș de aplicare a legilor fondului funciar și a cererii subsecvente având ca obiect anularea încheierii de întabulare a titlului de proprietate și în consecință: S-a stabilit competența de soluționare a cererii formulată de către Parohia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Lăpuș în contradictoriu cu Parohia Ortodoxă Lăpuș 2, județul Maramureș, Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991, Comisia Județeană Maramureș pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor, D.E., ș.a.

în favoarea Judecătoriei Târgu Lăpuș. S-a constatat ivit conflict negativ de competență, s-a dispus suspendarea judecății și înaintarea dosarului Curții de Apel Cluj, în drept să hotărască asupra conflictului negativ de competență. Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, prin sentința civilă nr. 8/DC/2010 din 14 mai 2010, a stabilit în favoarea Judecătoriei Lăpuș competența soluționării a capetelor de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 50621/9 din 6 februarie 2006 emis de Comisia Județeană Maramureș de aplicare a legilor fondului funciar precum și anularea încheierii de întabulare în C.F. nr. 465 din 6 aprilie 2006 înscrisă în C.F.

nr. 2466 Lăpuș. Pentru a hotărî astfel, curtea de apel, a reținut, că din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. b), C. proc. civ., cererile în materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, formulate de terții vătămați în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar nu intră în competența de primă instanță a tribunalelor, și a celor ale art. 1 pct. 1 C. proc. civ., asemenea acțiuni fiind judecate în primă instanță de judecătorii. În cauza de față, capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 50621/9 din 06 februarie 2006 nu poate fi socotit ca accesoriu, astfel încât să se situeze sub incidența art. 17 C. proc.

civ., privitor la prorogarea legală de competență, el având în circumstanțele cauzei, autonomie juridică și trebuind socotit capăt de cerere principal. Împotriva acestor din urmă hotărâri a declarat recurs Parohia Ortodoxă Lăpuș II. La termenul din 31 martie 2011, Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepția tardivității recursului declarat în cauză. Examinând excepția de ordine publică invocată din oficiu, Înalta Curte constată că, recursul declarat în cauză este tardiv formulat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Sentința atacată a fost comunicată recurentei Parohia Ortodoxă Lăpuș II la data de 1 iunie 2010 (f.13 dosar curte), iar recursul a fost declarat la data de 9 iunie 2010 (f.3 dosar recurs).

Potrivit art. 22 pct. 5 C. proc. civ., hotărârea este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare, cu excepția celei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, care este irevocabilă. Or, în speță, recursul a fost declarat la data de 9 iunie 2010, cu depășirea termenului prevăzut de art. 22 pct. 5 C. proc. civ., astfel încât recursul este tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardiv, recursul declarat de intervenienta Parohia Ortodoxă Lăpuș II împotriva sentinței civile nr. 8/DC din 14 mai 2010 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2011.