ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 979/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta

P.T. Y O.C. S.A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Transporturilor și

Infrastructurii solicitând anularea Adresei nr. X, anularea rezultatului

procedurii de atribuire și obligarea autorității contractante la reevaluarea

ofertelor.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că la data de 08 mai 2009, Ministerul Transporturilor și

Infrastructurii, în calitate de Autoritate Contractantă, a inițiat procedura de

atribuire prin licitație deschisă pe loturi a contractului de lucrări având ca

obiect "Reconstrucția infrastructurii feroviare afectate de inundațiile

din Iulie și August 2005 pe sectorul Focșani - Putna Seacă" - lotul 1,

prin publicarea în SEAP a anunțului de participare din 21 martie 2009.

Ca urmare a

publicării în SEAP a anunțului de participare mai sus menționat, Asocierea a

obținut documentația de atribuire în vederea participării la procedura de

atribuire a contractului de lucrări.

Oferta s-a elaborat

cu respectarea prevederilor documentației de atribuire, aceasta fiind depusă

până la termenul limită de depunere a ofertelor 08 mai 2009, ora 10:00, după

cum reiese din cuprinsul procesului-verbal al ședinței de deschidere a

ofertelor din data de 08 mai 2009.

La data de 04 iunie

2009, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a comunicat reclamantei

prin Adresa nr. X, rezultatul procedurii de atribuire, potrivit căreia oferta

depusă de Asocierea S.C. P.T. Y O.C. S.A., S.C. C.C.P. S.A. și S.C. R.C. S.A.,

a fost declarată inacceptabilă și neconformă.

Față de rezultatul

procedurii de atribuire, reclamanta a apreciat că decizia Autorității

Contractante este nelegală și netemeinică.

În privința

declarării ofertei reclamantei ca neconformă, a învederat faptul că oferta

depusă de Asociere nu se încadrează în niciuna din situațiile prevăzute de art.

36 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006. Potrivit dispozițiilor articolului mai sus

menționat: "Oferta este considerată neconformă în următoarele situații: a.

nu satisface cerințele caietului de sarcini; b. conține propuneri referitoare

la clauzele contractuale care sunt în mod evident dezavantajoase pentru

autoritatea contractantă; c. conține în cadrul propunerii financiare prețuri

care nu sunt rezultatul liberei concurențe și care nu pot fi justificate.

De altfel, în

cuprinsul Adresei, Autoritatea Contractantă s-a rezumat doar la a menționa

neconformitatea ofertei, fără, însă, a indica motivele și argumentele în

temeiul cărora oferta a fost considerată neconformă așa cum prevede art. 207

alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006. Potrivit acestui ternei, pentru

fiecare ofertă respinsă, Autoritatea Contractantă trebuie să prezinte motivele

concrete care au stat la baza deciziei de respingere, detaliindu-se argumentele

în temeiul cărora oferta a fost considerată inacceptabilă și/sau neconformă,

îndeosebi elementele ofertei care nu au corespuns cerințelor de funcționare și

performanță prevăzute în caietul de sarcini.

În ceea ce privește

motivele invocate de către Autoritatea Contractantă cu privire la

inacceptabilitatea ofertei reclamantei, aceasta a arătat că sunt netemeinice,

având în vedere faptul că Asocierea a depus, după cum rezultă și din conținutul

procesului-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor din data de 08 mai

2009, documentele din care reiese faptul că experiența expertului desemnat

pentru poziția de coordonator de proiect depășește cu mult cerințele

documentației de atribuire. Astfel, în vreme ce documentația de atribuire

prevede un minim de 3,5 ani, expertul desemnat de către Asociere, domnul A.I.

are o experiență de 37 ani.

Totodată, a susținut

faptul că a fost depus în forma solicitată, în cadrul ofertei și CV-ul

expertului desemnat pentru poziția de inginer de șantier, respectiv domnul

R.P.. Din prezentarea CV-ului acestuia reiese, în mod indubitabil, îndeplinirea

cerințelor minime în lucrări de construcții de poduri de cale ferată.

Mai mult decât atât,

cu ocazia transmiterii documentelor necesare (Formularul 6 și CV-ul expertului)

la clarificările solicitate de către Autoritatea Contractantă prin Adresa din

data de 13 mai 2009, Asocierea a făcut încă o dată dovada îndeplinirii atât de

către expertul desemnat pentru poziția de coordonator de proiect cât și de către

expertul desemnat pentru poziția de inginer de șantier a condițiilor impuse

prin documentația de atribuire.

Având în vedere cele

mai sus menționate, reclamanta a considerat faptul că oferta sa a îndeplinit

toate condițiile de formă și de fond cu referire la dispozițiile art. 5.4. B

punând la dispoziția Autorității Contractante înscrisuri din care reiese în mod

indubitabil faptul că dispune de o echipă de 3 experți, având o experiență în

calitate de inginer mult mai mare decât revederile art. 5.4 B.

Ca și condiție de

formă, a învederat faptul că Adresa nr. X, conține doar semnătura doamnei

director G.T., nu și ștampila Autorității Contractante.

La 25 septembrie

2009, pârâtul a depus întâmpinare invocând excepția inadmisibilității cererii

de chemare în judecată.

În susținere, pârâtul

a înțeles să invoce dispozițiile art. 256 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, în

forma în vigoare la momentul sesizării instanței, potrivit cărora contestațiile

referitoare la procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente

infrastructurii de transport de interes național se formulează și se judecă în

condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și

completările ulterioare. Prin derogare de la prevederile Legii nr. 554/2004, cu

modificările și completările ulterioare, termenele prevăzute la art. 2 alin. (1)

lit. h), art. 7 alin. (1) și art. 11 alin. (1) se reduc la 5 zile.

Potrivit

dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul

administrativ, cu modificările și completările ulterioare, înainte de a se

adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un

act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente,

în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau

în parte, a acestuia.

În speță, față de

dispozițiile art. 256 alin. (1

1

) din O.U.G. nr. 34/2006, anterior

citat, reclamanta avea obligația de a formula plângerea prealabilă în termen de

5 zile de la data la care Autoritatea contractantă i-a comunicat adresa privind

rezultatul procedurii, act pe care a înțeles să îl conteste pe calea prezentei.

Or, până la acest

moment, reclamanta nu a adresat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

nicio cerere prin care să solicite revocarea actului presupus vătămător.

Având în vedere

faptul că, potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, procedura

prealabilă este o condiție specială de exercițiu a dreptului la acțiune,

neîndeplinirea plângerii prealabile conduce la respingerea cererii de chemare

în judecată ca inadmisibilă.

Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința

civilă nr. 3597 din 30 octombrie 2009 a admis excepția lipsei procedurii

prealabile și a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta P.T. Y

O.C. S.A. în contradictoriu cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Pentru a hotărî

astfel prima instanță a reținut că reclamata nu a efectuat procedura prealabilă

prevăzută de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, dispoziții legale

aplicabile litigiului în cauză, având în vedere reglementarea art. 256 alin. (1

1

)

din O.U.G. nr. 34/2006, în forma în vigoare la momentul sesizării instanței,

potrivit căreia contestațiile referitoare la procedurile de atribuire de

servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes

național se formulează și se judecă în condițiile Legii contenciosului

administrativ.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs reclamanta P.T. Y O.C. S.A.

Curtea, verificând în

prealabil cererea de recurs formulată, a constatat că deși recurenta-reclamantă

a fost citat cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de

4,00 RON și timbru judiciar 0,15 RON, conform dovezii anexate la dosar, acesta

nu și-a îndeplinit această obligație legală.

Or, în conformitate

cu prevederile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr.

146/1997, precum și cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru

exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru și

prin depunerea timbrului judiciar.

Aceste taxe se depun

la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de

judecată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr.

146/1997.

În aceste sens sunt

și dispozițiile art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora:

"La cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru,

conform legii".

De asemenea, potrivit

dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară

de timbru și timbrul judiciar "neîndeplinirea obligației de plată până la

termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii".

Astfel fiind, Înalta

Curte în temeiul dispozițiilor art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ., și

ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 va dispune anularea recursului ca

netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul

declarat de P.T. Y O.C. S.A. împotriva Sentinței nr. 3597 din 30 octombrie 2009

a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 23 februarie 2010.