ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3133/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3133/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Curtea de Apel Iași, secția de
contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 218/ CA din 7
decembrie 2009, a admis acțiunea formulată de reclamantul G.T., în
contradictoriu cu pârâta C.J.P. Iași, a anulat hotărârea nr. 2753/ R din 30
iunie 2009, emisă de pârâtă și a obligat pe aceasta din urmă să emită o nouă
hotărâre prin care să recunoască reclamantului beneficiul drepturilor prevăzute
de Legea nr. 189/2000.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut că din declarațiile de martori, autentificate, depuse la dosar și
cărora legea specială în materia examinată le dă forță probantă deplină, chiar
și în lipsa unor documente oficiale, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 6
1
din Legea nr. 189/2000, rezultă că, în perioada 1941 – 1945, satul Buteni, județul
Cluj, în care reclamantul locuia împreună cu părinții, a fost evacuat,
cetățenii refugiindu-se în altă localitate din județ.
S-a mai reținut că, potrivit
declarației martorului S.I., reclamantul împreună cu familia s-a refugiat în localitatea
Scrind Răchitele, județul Cluj, în perioada ianuarie 1942 – decembrie 1942,
situație avută în vedere, de către pârâtă și în ceea ce-l privește pe fratele
reclamantului, G.I., a cărui cerere în acest sens a fost admisă de pârâtă prin
hotărârea nr. 2331 din 30 iunie 2009.
Pe cale de consecință, instanța a
concluzionat că, în speță, sunt incidente dispozițiile Legii nr. 189/2000
astfel cum a fost modificată și completată prin H.G. nr. 287/2008.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs pârâta solicitând casarea sentinței atacate și, pe fond,
respingerea acțiunii reclamantului, cu motivarea că nici reclamantul și nici
martorii care au declarat pe proprie răspundere că au cunoștință de evenimente
deoarece au fost în aceiași situație, nu dețin acte oficiale doveditoare ale
persecuției etnice, iar datele declarate în dosar sunt neconcordante.
Recursul este nefondat și urmează a
fi respins, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 1 din
O.G. nr. 105/1999, a probat prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile
acestui act normativ persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor
instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în
altă localitate decât cea de domiciliu.
Dovada încadrării în situația
prevăzută de lege se poate face, în conformitate cu dispozițiile art. 6
1
din O.G. nr. 105/1999 și art. 4 din Normele metodologice de aplicare a ordonanței
aprobate prin H.G. nr. 127/2000, cu acte oficiale sau, în lipsa acestora, cu declarații
de martori, dispozițiile legale sus menționate neimpunând niciun fel de alte
condiții cu privire la mijloacele de probă reglementate de legea specială.
În speță, sunt realizate aceste exigențe
ale legii întrucât martorii ale căror declarații autentificate se află la
dosar, au fost unanimi în susținerile lor potrivit cărora comuna Calata a fost
sat de graniță între România și Ungaria, fapt ce a generat persecuții etnice
din partea autorităților maghiare de ocupație și a determinat părăsirea
localității și refugierea locuitorilor în localitatea Scrind Răchitele, între
aceștia aflându-se intimatul împreună cu familia sa.
Așa fiind, se constată că instanța
de fond a apreciat în mod judicios ca fiind îndeplinite în cauză cerințele
Legii nr. 189/2000.
În raport de considerentele expuse,
constatând că, potrivit art. 304 și 304
1
C. proc. civ., nu există
motive de casare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond,
Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.J.P.
Iași împotriva sentinței civile nr. 218/ CA din 7 decembrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 15 iunie 2010.