ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1211/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la data de 23 iulie 2008 la Curtea de Apel Suceava, reclamantul A.I.

a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Suceava, anularea Hotărârii nr. 5213

din 30 iunie 2008 emisă de pârâtă și obligarea acesteia, să-i recunoască calitatea

de persoană refugiată pentru perioada 26 iunie 1941 – 15 martie 1945, cu

acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că prin hotărârea nr. 2859 din 30 aprilie 2003 emisă de

pârâtă i s-a stabilit calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000

cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada 13 martie 1944 – 6

martie 1945, începând cu 1 mai 2003.

Întrucât părinții săi A.A. și

A.M. s-au refugiat cu familia din satul Nistoreni, com. Topărăuți – Cernăuți

U.R.S.S. din luna iunie 1941, în comuna Măneuți, județul Suceava și nu s-au mai

întors în localitatea natală, apreciază reclamantul că este îndreptățit să

beneficieze de drepturile stabilite prin lege, pentru întreaga perioadă.

Curtea de Apel Suceava, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 124 din 17

octombrie 2008 a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ

formulată de reclamantul A.I. în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Suceava.

În motivarea soluției s-a

reținut că nu există temei legal pentru acordarea drepturilor pretinse de

reclamant, întrucât localitatea Topărăuți – Cernăuți U.R.S.S., în perioada

menționată de acesta s-a aflat sub administrarea statului român, ceea ce nu-l

îndreptățește pe reclamant să beneficieze de drepturile acordate prin Legea nr.

189/2000.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen reclamantul A.I., criticând-o pentru nelegalitate,

susținând că este îndreptățit să beneficieze de drepturile prevăzute în Legea nr.

189/2000 pentru perioada 26 iunie 1941 – 6 martie 1945, întrucât a dovedit cu

adresa nr. 437 din 7 mai 2008 emisă de A.N. – direcția județeană Suceava că

tatăl său a venit în România după 26 iunie 1941, din Topărăuți – Cernăuți.

Examinând sentința atacată

față de critica formulată în recurs, probele administrate în cauză,

dispozițiile legale incidente pricinii, precum și potrivit art. 304

1

C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat, pentru următoarele

considerente.

Refugierile de persoane de

pe teritoriul ocupat de fosta U.R.S.S. s-au făcut în intervalul 26 iunie 1940 –

22 iunie 1941, iar după această dată, Basarabia și Nordul Bucovinei au fost integrate

din nou României, fiind parte a Statului Român, situație care s-a menținut până

la începutul anului 1944, când în condițiile avansării trupelor rusești, cele

două teritorii au fost din nou ocupate de fosta U.R.S.S.

Astfel, așa cum corect a

reținut instanța de fond, în perioada 22 iunie 1941 - martie 1944, cele două

teritorii Basarabia și nordul Bucovinei au fost sub administrația Statului

Român, care nu a exercitat persecuții etnice asupra propriilor cetățeni, motiv

pentru care nu există temei legal pentru acordarea drepturilor solicitate.

Se reține că, pârâta a

recunoscut reclamantului calitatea de persoană refugiată prin Hotărârea nr. 2859

din 30 aprilie 2003.

Deși reclamantul a făcut

dovada că a venit în România după 26 iunie 1941, împreună cu părinții,

plecările din Basarabia și nordul Bucovinei în perioada iunie 1941 – începutul

anului 1944 nu reprezintă refugiu din cauza persecuțiilor etnice, în înțelesul

prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, întrucât acestea au fost

determinate de evenimente politico – militare și de schimbare a frontierei.

În consecință, se va

respinge recursul declarat de reclamant ca nefondat, în temeiul prevederilor art.

312 lin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de A.I. împotriva sentinței nr. 124 din 17 octombrie 2008 a Curții de Apel

Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 martie 2009.