ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1106/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la Curtea de Apel Suceava sub nr. 3845/39 din 15 august 2006,

reclamantul M.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.S., anularea

Hotărârii nr. 114 din 19 iulie 2006, emisă de pârâtă și recunoașterii calității

sale de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, pentru perioada 6

septembrie 1940 - 6 martie 1945.

Curtea de Apel Suceava, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscală, prin sentința civilă nr.

222 din 4 octombrie 2006 a admis acțiunea formulată de reclamantul M.G. în

contradictoriu cu pârâta C.J.P.S., a anulat Hotărârea nr. 114 din 19 iulie 2006

emisă de pârâtă și a stabilit în favoarea reclamantului, calitatea de

beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, cu modificările ulterioare.

În motivarea soluției, s-a

reținut că, reclamantul a făcut dovada cu înscrisuri și declarațiile martorilor

că, în perioada septembrie 1940 - 6 martie 1945, împreună cu familia s-a

refugiat din localitatea Șipotele Sucevei, U.R.S.S. actuala Ucraina, în

România, localitatea Ulma, județul Suceava.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C.J.P.S., criticând-o pentru nelegalitate,

susținând în esență că, reclamantul nu a prezentat documente oficiale pentru a

dovedi refugiul său și al familiei sale, începând din luna septembrie 1940

astfel că, Hotărârea nr. 114 din 19 iulie 2006 emisă de C.J.P.S. este temeinică

și legală.

Examinând

sentința atacată în raport cu critica formulată, probele administrate în cauză,

dispozițiile legale incidente pricinii și potrivit art. 304

1

din C.

proc. civ., se constată că recursul este nefondat.

Reclamantul M.G. a făcut dovada

cu actele de stare civilă depuse la dosar, precum și cu declarațiile martorilor

M. A. și L.V., ambii audiați în Instanță și având aceeași situație de refugiat

că, în luna septembrie 1940, împreună cu familia s-a refugiat din cauza

persecuțiilor etnice din localitatea Seletin, raion Putila, regiunea Cernăuți,

fostă URSS, în România, localitatea Ulma, județul Suceava, unde s-au stabilit

definitiv.

În consecință,

întrucât Instanța de Fond a reținut corect situația de fapt și a interpretat

judicios dispozițiile legale aplicabile, recursul declarat de pârâtă este

nefondat și va fi respins ca atare, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de C.J.P.S. împotriva sentinței nr. 222 din 4 octombrie 2006 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscală, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 februarie 2007.