ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 196/2011

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 113 din 6 mai

2010, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, a admis excepția de necompetență materială a instanței, a declinat

competența de soluționare a cererii formulate de A.N.I.F. RA, Sucursala

Teritorială Argeș - Buzău, în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice –

A.N.A.F. în favoarea Tribunalului Buzău.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a reținut că prin acțiunea introdusă pe rolul Curții de apel,

reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 350 din 30 septembrie 2009, emisă

de A.N.A.F. pentru suma de 10.886 lei.

Prin sentința civilă nr. 1218 din 15

septembrie 2010, Tribunalul Buzău a declinat competența de soluționare a

acțiunii în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a

sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea unui regulator

de competență.

Pentru a pronunța această soluție,

Tribunalul Buzău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a

reținut că în speță reclamanta a înțeles să conteste Decizia nr. 350 din 30

septembrie 2009, emisă de A.N.A.F. în ceea ce privește suma de 10.886 lei.

În condițiile în care decizia

contestată a fost emisă de către A.N.A.F., organ administrativ al

administrației centrale, Tribunalul Buzău, având în vedere dispozițiile art. 3

pct. l C. proc. civ., a apreciat că soluționarea cauzei este de competența

Curții de Apel Ploiești.

Înalta Curte, soluționând conflictul

negativ de competență conform art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., va

stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea

Tribunalului Prahova, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a ajunge la această soluție, Înalta

Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Contenciosul administrativ este definit

prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind

activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ

competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre

părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau

încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din

nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o

cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din

prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul

unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în

vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând

sau stingând raporturi juridice.

Competența materială a instanței de

contencios administrativ și fiscal este reglementată de dispozițiile art. 10

alin. (1) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora: „Litigiile privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene,

precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale,

precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în

fond de către tribunalele administrativ - fiscale, iar cele privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și

cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și

accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de

secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin

lege organică specială nu se prevede altfel”.

Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr.

554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios

administrativ și fiscal, prin derogare de la prevederile Codului de procedură

civilă, făcând o dublă distincție pentru stabilirea competenței instanțelor de

contencios administrativ: în raport cu organul emitent al actului și în funcție

de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Astfel, pe de o parte, se distinge

între actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale

și județene (litigii ce sunt date în competența tribunalelor administrativ - fiscale)

și acte administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale

(litigii ce sunt date în competența secțiilor de contencios administrativ și

fiscal ale curților de apel).

Pe de altă parte, legea distinge între

actele administrative care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii

vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei (litigii ce

sunt date în competența tribunalelor administrativ - fiscale) și acte

administrative care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale,

precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei (litigii ce sunt

date în competența secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților

de apel).

Astfel fiind, având în vedere faptul

că actele contestate în prezenta cauză sunt acte administrativ fiscale precum

și faptul că în cazul litigiilor având ca obiect astfel de acte competența de

soluționare a cauzei se stabilește, potrivit art. 10 alin. (l) din Legea nr.

554/2004, în raport cu criteriul valoric, iar nu în raport cu criteriul

rangului central sau local al organului fiscal emitent, întrucât cuantumul

sumei ce formează obiectul actelor contestate este sub 500.000 lei competența

de soluționare în fond a litigiului aparține tribunalului.

De asemenea, în raport de sediul

reclamantei A.N.I.F. RA, Sucursala Teritorială Argeș - Buzău din strada

Cosminele, orașul Ploiești, se va stabili competența de soluționare a cauzei,

în favoarea Tribunalului Prahova, secția de contencios administrativ și fiscal,

conform art. 8 alin. (l) C. proc. civ.

În consecință, având în vedere

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și

(5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei,

în primă instanță, în favoarea Tribunalului Prahova, secția de contencios

administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei privind pe A.N.I.F. RA, Sucursala Teritorială Argeș - Buzău și pe

Ministerul Finanțelor Publice – A.N.A.F. în favoarea Tribunalului Prahova,

secția de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

14 ianuarie 2011.