ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 56/2012

Asupra cererii de revizuire de față, constată: La data de 5 martie 2010, revizuenta N.D. a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 487 din 28 ianuarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, pronunțată în contradictoriu cu intimații A.D., I.A., P.Șt., A.L.E., M.M., C.L.A.L.F.F.T., C.J.A.L.F.F. Dâmbovița, în conținutul căreia a solicitat „declinarea cauzei instanței competente, întrucât urmare adresei emisă de intimata C.L.A.L.F.F.T. s-au produs erori judiciare”. Prin decizia nr. 487 din 28 ianuarie 2010 pronunțată de instanța supremă în dosarul nr. 1266/120/2009 s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta N.D. împotriva deciziei nr. 531 din 10 iunie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă.

Pentru a decide astfel, instanța suprema a reținut că această cale de atac a fost îndreptată împotriva unei hotărâri irevocabile, nesusceptibilă de a mai fi cenzurată pentru nelegalitate, în raport de dispozițiile art. 299 și art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., fiind pronunțată, la rându-i, într-un recurs, de asemenea inadmisibil, întrucât a fost declarat împotriva deciziei nr. 661 din 21 aprilie 2009 dată de Tribunalul Dâmbovița, secția civilă, prin această din urmă hotărâre fiind respinsă contestația în anulare declarată împotriva deciziei civile nr. 359 din 10 martie 2009 a aceleiași instanțe.

Cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă, conform considerentelor ce succed: Revizuirea este reglementată ca o cale extraordinară de atac de retractare, dată de legiuitor în competența instanței a cărei hotărâre se atacă, care are a exercita controlul propriei hotărâri, deoarece numai instanța care a soluționat în fond litigiul este abilitată să-și retracteze propria-o hotărâre. Potrivit dispozițiilor art. 322 C. proc. civ., „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere pentru cele 10 puncte, strict și limitativ determinate în cuprinsul textului procedural mai sus evocat.

Ca atare, obiect al cererii de revizuire îl pot constitui, în accepțiunea legiuitorului, numai hotărârile definitive, pronunțate de instanța de apel, sau cele pronunțate de instanța de recurs, cu condiția de a se fi evocat fondul. Este de observat că sintagma „evocării fondului” presupune, în mod obligatoriu, ca instanța de recurs să stabilească o altă situație decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie să realizeze aplicarea altor dispoziții legale, la împrejurările de fapt ce au fost deja stabilite, în oricare din ipotezele menționate, urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății. Contrar celor mai sus redate, în speță, decizia nr. 487 din 28 ianuarie 2010, împotriva căreia a fost exercitată calea extraordinară de atac de retractare, nu îndeplinește condiția evocării fondului, recursul fiind respins ca inadmisibil.

Așa fiind, pentru considerentele sus redate, în temeiul art. 322 alin. (l) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta N.D. împotriva deciziei nr. 487 din 28 ianuarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 ianuarie 2012.