ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.02.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 701/2011

HOTĂRÂRE
08.02.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 701/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Curții de Apel Oradea la data de 14 octombrie 2009 (prin declinare de

competență de la Tribunalul Satu Mare - sentința 465 din 6 octombrie 2009

pronunțată în dosar nr. 1695/83/2009), reclamantul M.S.C. a solicitat în

contradictoriu cu pârâtele A.N.P.H. - C.S.E.P.H.A. București și D.G.A.S.P.C. Satu

Mare anularea deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 10548 din 03

noiembrie 2008 eliberată de C.S.E.P.H.A. precum și a certificatului de

încadrare în grad de handicap nr. 2948 B din 09 septembrie 2008 eliberat de C.E.M.P.H.

pentru adulți Satu Mare, menținerea ca temeinic și legal a certificatului de

încadrare în grad de handicap nr. 3034 A din 30 iulie 2007 eliberat de Comisia

de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți Sala Mare, în privința

încadrării gradului de handicap "ACCENTUAT" - gradul II, însă cu

termen de valabilitate permanent, așa cum a fost dispus/menționat în

certificatul de încadrare a persoanelor cu handicap nr. 233 din 06 noiembrie 1995

precum și acordarea drepturilor de asistență socială prevăzute de Legea nr. 448/2006

cu modificările și completările ulterioare, aferente gradului de handicap

"accentuat" (gradul II) retroactiv, începând cu data de 01 octombrie 2008.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că s-a născut prematur la 6 luni și jumătate, cu o greutate de 950 de

grame, cu "hemipareză stângă schelară", motiv pentru care a fost luat

în evidența bolnavilor cronici, iar mama sa a beneficiat de o prelungire a

concediului de maternitate acordat în baza referatului nr. IX-c2-818/1976.

A mai arătat reclamantul, că

părinții săi, în vederea ameliorării bolii, respectiv a "hemiparezei

stângă schelară", care îi afectează atât piciorul cât și mâna stângă, de

mic copil i-au administrat atât tratament medicamentos cât și balnear.

După terminarea liceului a fost

declarat inapt pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, solicitând

să fie expertizat de o comisie medicală care să-i stabilească gradul de

handicap.

În aprilie 1995 a fost încadrat în gradul II de invaliditate, conform Certificatului, de încadrare într-o

categorie de persoane cu handicap nr. 233 dom 6 noiembrie 1995 cu diagnosticul

„hemipareză stângă schelară după encefalopatie”, evident cu data ivirii

handicapului: din naștere, cu termen de valabilitate "permanent".

În anul 2006 s-a prezentat la

comisia de evaluare a persoanelor cu handicap adulți Satu Mare, fiindu-i

eliberat certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 2244 Q din 23 iunie 2006,

fiind încadrat în gradul de handicap III, cu termen de revizuire anual. A mai

arătat petentul că a contestat acest certificat la C.S.E.P.H.A. care i-a

eliberat decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5052 din 02 august 2006, pentru

gradul II de handicap.

În anul 2007 C.E.M.P.H. pentru

adulți Satu Mare l-a încadrat în gradul II de handicap, cu o capacitate de

muncă restantă de 25%, conform Certificatului nr. 3034/A din 30 iulie 2007, iar

în anul 2008 aceeași Comisie l-a încadrat în gradul III de handicap, cu o

capacitate de muncă restantă de 40 %, conform Certificatului de încadrare în

grad de handicap nr. 2948/B din 09 septembrie 2008.

A menționat reclamantul că a

contestat această din urmă decizie, pe cale administrativă, la A.N.P.H - C.S.E.P.H.A., care a emis decizia de încadrare în grad de handicap mediu permanent

nr. 10548 din 03 noiembrie 2008, contrar actelor medicale și situației de fapt

din care rezultă o accentuare a handicapului său și nicidecum o ameliorare.

Prin întâmpinare, pârâtele D.G.A.S.P.C.

Satu Mare cât și C.S.E.P.H.A. au solicitat respingerea acțiunii reclamantului

ca nefondată.

Prin sentința nr. 177/CA /2010-P.I

din 10 mai 2010 a Curții de Oradea, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul M.S.C.,

care a fost obligat la plata sumei de 550 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată, în favoarea pârâtei D.G.A.S.P.C. Satu Mare.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a

reținut următoarele:

În anul 2007, C.E.M.P.H. Satu Mare

l-a încadrat pe reclamant în gradul II de handicap, cu o capacitate de muncă

restantă de 25% conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3034/A

din 30 iulie 2007.

În anul 2008, aceeași Comisie l-a

încadrat pe reclamant în gradul III de handicap, cu o capacitate de muncă

restantă de 40%, conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 2948/B

din 9 septembrie 2008.

Contestația reclamantului împotriva

acestui din urmă certificat de încadrare în grad de handicap a fost respinsă

prin Decizia 10548 din 3 noiembrie 2008 emisă de C.S.E.P.H.A. din cadrul A.N.P.H.

În conformitate cu prev. art. 87 alin.

(1) din Legea nr. 448/2006, republicată, privind protecția și promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap, Comisia de evaluare a persoanelor cu

handicap are, printre alte atribuții principale și aceea de stabilire a încadrării

în grad de handicap și după caz, orientarea profesională a adultului cu handicap,

capacitatea de muncă [lit. a)].

Instanța a reținut că începând cu

data de 30 iulie 2007 și până la data de 30 iulie 2008 reclamantul a fost

încadrat în gradul II de handicap, accentuat, conform certificatului de

încadrare în grad de handicap nr. 3034/A din 30 iulie 2007 emis de Comisia de

Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Satu Mare , cu termen de

valabilitate 12 luni. Certificatul a fost eliberat în contextul criteriilor

medico–sociale aprobate prin Ordinul 726/2002 a M.S.F. care a fost în vigoare

până la 1 ianuarie 2008.

La revizuire, în anul 2008, după

actualizarea documentației și reexaminarea reclamantului, Comisia teritorială

prin certificatul 2948/B din 9 septembrie 2008 l-a încadrat în grad mediu de

handicap, cu cod de boală G81 (din CIM), cod de handicap 1 (handicap fizic) cu

valabilitate 12 luni, cu motivarea: conform adeverinței medicale 2827 din 3

septembrie 2008 eliberată de dr. A.Z.B. medic specialist neurolog.

Comisia superioară, prin Decizia

10548 din 3 noiembrie 2008 a menținut concluziile comisiei teritoriale de

încadrare în grad mediu de handicap cu același cod de boală, cod de handicap,

cu diagnosticul: hemipareză stânga spastică sechelară post encefalopatie cronică

infantilă, cu motivarea: criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul

762 din 31 august 2007 al M.M.F.E.S. și nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P.

decizie cu termen nelimitat (valabilitate permanent).

Curtea a reținut că din înscrisurile

existente la dosarul cauzei a reieșit faptul că: reclamantul prezintă realmente

un handicap fizic, datorită unui deficit motor contractat în copilărie sau la

naștere; deficitul motor este de tip paretic și nu plegic la membrele de partea

stângă (hemipareză stângă spastică); cu acest handicap fizic a putut urma

învățământul elementar și liceal de masă și nu cel special rezervat

deficienților fizici; autonomia este păstrată, se mobilizează liber, fără

sprijin (baston, cârjă, sau adaos, cadru sau alt mijloc special de deplasare);

deficitul de locomoție și de manipulație în condițiile acțiunilor de recuperare

(cultură fizică medicală, balneoterapie) s-a ameliorat și îi permite

exercitarea activităților curente și celor profesionale.

Față de actele medicale depuse la

dosarul cauzei, care atestă că starea reclamantului s-a ameliorat, instanța a

apreciat că susținerea acestuia în sensul că handicapul s-a accentuat, nu a fost

dovedită.

Prin urmare, considerând ca fiind

legal și temeinic certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 2948B din 9

septembrie 2008, s-a concluzionat că nu este posibilă menținerea certificatului

de încadrare în grad de handicap nr. 3034A din 30 iulie 2007.

II Instanța de recurs

Împotriva sentinței pronunțată de

instanța de fond a declarat recurs reclamantul M.S.C.

1 Criticile reclamantului

Reclamantul M.S.C. a criticat sentința

pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că s-a născut prematur, cu

„hemipareză stângă sechelară” care i-a afectat piciorul și mâna stângă de mic

copil, fiind declarat inapt pentru serviciul militar și încadrat în gr. II

handicap conform Certificatului nr. 233 din 6 noiembrie 1995, cu termen de

valabilitate „permanent”.

Recurentul a susținut că în anul 2006

Comisia de evaluare a persoanelor cu grad handicap Satu Mare l-a încadrat în

gr. III handicap, revizuibil anual, conform certificatului nr. 2244 Q din 23

iunie 2006, însă Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap i-a

admis contestația, încadrându-l în gradul II handicap prin Decizia nr. 5052 din

2 august 2006, care a fost păstrat de Comisia Satu Mare și în 2007, prin

certificatul nr. 3034/A din 30 iulie 2007, care atestă o capacitate de muncă restantă

de 25%. A precizat recurentul că în anul 2008 a fost încadrat în gradul III handicap, cu o capacitate de muncă restantă de 40% prin certificatul 2948/B din 9

septembrie 2008, menținut cu termen permanent de valabilitate, prin decizia nr.

10548 din 3 noiembrie 2008 emisă de A.N.P.H. – C.S.E.P.H.A.

A învederat recurentul că nu se

justifică o altă soluție dată contestației sale în 2008 de către Comisia

Superioară, pe baza acelorași acte medicale, în condițiile în care starea sa nu

s-a îmbunătățit, nu-și poate păstra echilibrul pe piciorul stâng, nu se poate

deplasa normal, nu poate alerga, greutatea corporală care a afectat numai

piciorul drept a condus la apariția coxartrozei, fiind irelevant că a absolvit

cursurile învățământului superior și că desfășoară activitate de birou la D.G.F.P.

Satu Mare, din moment ce nu poate duce o viață normală, având autonomie

parțială de deplasare.

S-a mai arătat că este utilă o

expertiză medico legală care să verifice capacitatea sa de muncă restantă și

încadrarea în gradul de handicap corespunzător, mai ales că certificatul de

încadrare în grad handicap nr. 2948/B din 9 septembrie 2008 nu face referire la

toate actele depuse de el la dosar (adeverința medicală 965/2008 eliberat de dr.

L.M., adeverință medicală 693 din 19 august 2009 semnat de dr. E.Z., bilet

ieșire Spital Satu Mare Secția neurologie din 30 iulie 2007) care nu au fost

luate în considerare, fiind evident că deficitul de locomoție și manipulație nu

s-a recuperat, astfel că în mod nejustificat i s-a schimbat gradul de handicap într-unul

mai puțin sever.

Ultima critică vizează cheltuielile

de judecată, considerând că acestea nu au fost dovedite la valoarea la care s-au

acordat de 550 lei, ele trebuiau să însumeze cel mult 534,6 lei, dacă

reprezentantul intimatei s-ar fi prezentat la toate cele 6 termene de judecată.

asupra recursului

Analizând sentința criticată prin

prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului,

precum și de dispozițiile legale incidente , inclusiv prin prisma art. 304

1

temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:

Recurentul reia susținerile de la

instanța de fond privind schimbarea pretins nejustificată a gradului de handicap

în care a fost încadrat de către Comisia de Evaluare a persoanelor cu Handicap

pentru Adulți Satu Mare, prin certificatul 2948/B din 9 septembrie 2008 grupa

III handicap, menținut prin Decizia nr. 10548 din 3 noiembrie 2008 a C.S.E.P.H.

din cadrul A.N.P.H., deși handicapul său care datează din naștere a primit

anterior încadrare în grupa III handicap (mai sever) prin certificatul 233 din 6

noiembrie 1995 al Comisiei de specialitate Satu Mare, Decizia Comisiei Superioare

5052 din 2 august 2006 și certificatul nr. 3034/A din 30 iulie 2007 al C.E.P.H.

Satu Mare, în condițiile în care deficiențele de care suferă de la naștere, nu s-au

ameliorat.

Argumentele recurentului au fost analizate

detaliat și judicios de către instanța de fond, care a concluzionat corect, pe

baza probatoriului administrat, că schimbarea gradului de handicap în care a

fost încadrat recurentul nu s-a făcut discreționar sau abuziv de către autoritățile

competente, ci ca urmare a examinării recurentului și a evaluării stării sale

de sănătate, potrivit noilor criterii medico – sociale aprobate prin Ordinul Comun

nr. 762/1992/2007 al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și

1992/2007 al Ministerului Sănătății Publice, publicat în M.Of. nr. 885/biss din

27 decembrie 2007, emis în baza Legii nr. 448/2006.

Aceste noi criterii de încadrare

într-un grad de handicap sunt mai stricte și mai severe decât cele în baza

cărora recurentul a beneficiat de încadrare în gradul II handicap.

Susținerea recurentului cum că nu

s-au avut în vedere toate actele medicale depuse de el la dosar este nu numai

nedovedită, dar și neverosimilă, din moment ce atât certificatul de încadrare

în grad de handicap 2948/2008 este eliberat de o comisie special constituită în

acest scop, în baza O.G. nr. 51/2005, compusă din 3 medici specialiști,

psiholog, asistent social, reprezentant ONG, care au semnat acest certificat,

aceeași componență, în privința medicilor specialiști având-o și C.S.E.P.H.A., care

a emis Decizia nr. 10548 din 3 noiembrie 2008.

De altfel, în întâmpinările depuse

la dosar de intimate s-a făcut referire la toate actele medicale prezentate de

recurent la verificarea stării de sănătate, inclusiv la cele suspectate a nu fi

fost luate în considerare la stabilirea gradului de handicap.

Din documentele prezentate de

recurent (adeverința medicală nr. 2827 din 3 septembrie 2009 semnată de dr. A.Z.B.,

referat medical nr. 965 din 20 august 2008 semnat de dr. L.M. și nr. 693 din 19

august 2008 semnat de dr. E.Z., biletul de ieșire din Spitalul Județean Satu –

Mare, Secția Neurologie, din 30 iulie 2007 semnat de dr. S.C. și A.M., precum

și scrisoarea medicală din aceeași dată, a rezultat că recurentul – reclamant prezintă

un handicap constând într-un deficit motor din naștere sau copilărie, de tip paretic

și nu plegic, la membrele din partea stângă, dar autonomia este păstrată,

acesta se mobilizează liber, fără sprijin (baston, cârjă, cadru), iar deficitul

de locomoție și de manipulație s-a ameliorat ca urmare a acțiunilor de

recuperare (cultură fizică medicală, balneoterapie).

Aceste constatări medicale au

determinat încadrarea recurentului în gradul mediu de handicap III, potrivit criteriilor

aprobate prin Ordinul comun nr. 762/2007 care la cap. 7 prevede: „Funcțiile

neuro-musculare scheletice și ale mișcărilor aferente, subcap III. – Evaluarea gradului

de handicap în afectarea funcțiilor motorii (a staticii și mobilității –

locomoției sau/gestualității) pct. 2: Afecțiuni neurologice, lit. a) –

afecțiuni neurologice congenitale sau contractante precoce cu tulburări

posturale sau gestuale de intensitate variată, se stipulează acces pentru

persoanele cu tulburări neurologice, sechelare, cu deficit bi-tri-tetraparetic/plegic/fără

tulburări trofice, afectând deplasarea și gestualitatea normală, precum și în

cazul celor cu sechele neurologice, pareze, paralizii după meningoencefalopatii

infantile”.

Susținerea recurentului privind agravarea

stării sale de sănătate, datorită handicapului este nedovedită.

De altfel, potrivit Criteriilor

menționate anterior, încadrarea în grad accentuat de handicap este rezervată persoanelor

cu deficiențe locomotorii accentuate, care se deplasează numai cu sprijin

unilateral (în baston) sau nesprijinit, dar cu mare dificultate, neputând realiza

un mers normal nici pe distanțe scurte, sau pentru persoanele cu deficit motor

total al unui membru superior, ce afectează activitatea profesională și cea

cotidiană, sau deficit motor bilateral. Cum recurentul nu se află în niciuna din

aceste situații, nu erau îndeplinite criteriile legale pentru încadrarea lui în

gradul accentuat de handicap și pentru a se anula actele administrative contestate.

Critica ce vizează ce vizează

utilitatea probei cu expertiză medicală este de asemenea nefondată, deoarece prima

instanță a pus în discuția părților această probă la termenul de judecată din 15

martie 2010, după cum rezultă din încheierea de ședință de la această dată,

aflată la fila 117 dosar, a amânat cauza pentru a da părților posibilitatea să-și

exprime un punct de vedere cu privire la pertinența acestei probe , dar

recurentul – reclamant nu s-a prezentat în instanță nici la acest termen, nici

la termenul următor, din 12 aprilie 2010, astfel că nu-și poate invoca propria

culpă și pasivitate în valorificarea unui drept.

Pe de altă parte, intimatele –

pârâte au susținut că activitatea de încadrarea în grad de handicap intră în

atribuția exclusivă a C.E.P.A.H.J. și respectiv a C.S.E.P.H.A. și nu face

obiectul activității de expertiză medico-legală, care are alt scop, altă

procedură de desfășurare și răspunde altor necesități, conform art. 1 din O.G

nr. 1 din 20 ianuarie 2000, acesta fiind și punctul de vedere al I.M.L. Cluj

Napoca exprimat în adresa nr. 2406/VI/h/2 din 30 iunie 2009.

Prin urmare și din această

perspectivă o expertiză medico-legală a recurentului era inutilă, fiind, în

concluzie, nefondat și acest motiv de recurs.

În privința cheltuielilor de

judecată, se constată că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile art.

274 C. proc. civ. astfel că recurentul – reclamant căzut în pretenții a fost

obligat să plătească cheltuielile de deplasare (alimentare carburant auto)

dovedite de intimata – pârâtă D.G.A.S.P.C. Satu Mare, cu bonurile de la filele

36 – 38 dosar fond, consilierul juridic al acesteia prezentându-se la termenele

de judecată din 1 septembrie, 6 octombrie, 23 noiembrie 2009, 1 februarie și 10

mai 2010.

Instanța nu poate cenzura aceste

cheltuieli prin raportarea la un consum ipotetic , mai ales că părțile se pot

prezenta la instanță și în afara termenelor de judecată, pentru a depune sau

consulta înscrisuri din dosare, iar, așa cum deja s-a arătat, cheltuielile

reținute în sarcina recurentului au fost probate și au un cuantum absolut

rezonabil.

Constatând că sentința atacată nu

este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificarea prevăzută de

art. 304 C. proc. civ., în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va

respinge recursul reclamantului ca nefondat.

Respinge recursul declarat de M.S.C.

împotriva sentinței nr. 177/CA /2010-P.I. din 10 mai 2010 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8

februarie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-10-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4301/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin cererea completată, înregistrată la Tribunalul Satu Mare, ulterior declinată la Curtea de apel Oradea,
ÎCCJ 2011-02-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1054/2011
încadrare în grad de handicap nr. 4551 B din 4 decembrie 2008 pentru gradul de handicap grav și Decizia de încadrare nr. 395 din 22 ianuarie 2008. Instanța de rejudecare după casare a dispus efectuarea de către Institutul de Medicină Legală
ÎCCJ 2012-01-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 11/2012
Prin Sentința civilă nr. 67 din 11 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 913/35/2010, Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de T.E. în contradictoriu cu pârâtele Autor
ÎCCJ 2012-10-02
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3868/2012
zia nr. 5309 din 13 decembrie 2010, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți a confirmat certificatul eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Satu Mare, cu respectarea strictă a
ÎCCJ 2012-11-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4994/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la data de 15 iulie 2010 de către reclamantul R.P. în contradictoriu cu
Sursă