ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4301/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

Prin cererea

completată, înregistrată la Tribunalul Satu Mare, ulterior declinată la Curtea de apel Oradea, reclamantul M.P., în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală de

Asistență Socială și Protecția Copilului - Consiliul Județean Satu Mare,

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și A.C., a solicitat anularea

atât a certificatului de încadrare în grad de handicap din 02 aprilie 2008 emis

de Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți Satu Mare cât și

a deciziei de încadrare în grad de handicap a comisiei superioare din cadrul

Autorității naționale pentru persoanele cu handicap emisă sub nr. 6873/2008 și

a dispoziției nr. 4754 din 03 septembrie 2008 emisă de DGASPC Satu Mare.

De asemenea,

reclamantul a solicitat obligarea pârâților la încadrarea sa în gradul II de

handicap cu acordarea drepturilor cuvenite prin raportare la acesta începând

din 01 mai 2008, precum obligarea pârâtului A.C.I. din culpa căruia au fost

emise actele nelegale, la plata sumei de 5000 euro cu titlu de daune morale.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că prin certificatul de încadrare în grad de

handicap nr. 1377/2008, eliberat de Consiliul Județean Satu Mare - Comisia de

Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, s-a stabilit că, are un grad

de handicap mediu și că boala sa necesită protecție specială, beneficiind de

prevederile Legii nr. 448/2006.

A mai arătat

reclamantul că a formulat contestație împotriva dispoziției nr. 2149 din 04

aprilie 2008, prin care s-a stabilit că beneficiază de asistență socială sub

forma unei prestații sociale de 31 lei, începând cu data de 1 mai 2008, însă

contestația a fost respinsă prin dispoziția nr. 4754 din 03 septembrie 2008,

având în vedere certificatul de încadrare în grad de handicap emis de Comisia

Superioară București sub nr. 6873 din 5 august 2008, a stabilit același grad de

handicap mediu în temeiul căruia beneficiază de dreptul de asistență sub forma

de prestație socială în sumă de 31 lei, începând cu data de 01 septembrie 2008.

Reclamantul a

susținut că atât cele două decizii cât și certificatul de încadrare în grad de

handicap nr. 6873/2008 emis de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu

Handicap pentru Adulți București, - pe baza cărora s-au eliberat cele două

dispoziții de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția

Copilului Satu Mare, sunt total eronate, fiind întocmite în mod voit în dauna

persoanei sale, întrucât gradul de handicap nu este mediu așa cum s-a stabilit.

Prin întâmpinare,

pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului -

Consiliul Județean Satu Mare a solicitat respingerea acțiunii, arătând că

reclamantul nu îndeplinește criteriile prezentate în reglementarea legală

întrucât prezintă deficiență locomotorie medie, amputație de gambă unilaterală

(la orice nivel), ceea ce corespunde unei deficiențe motorii medii și impune

încadrarea în gradul mediu.

Pârâtul Ministerul

Muncii, Familiei și Protecției Sociale a invocat excepția tardivității cererii,

pe fond solicitând respingerea acțiunii.

Pârâtul A.C.I., prin

întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, pe fond

solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

de apel

Prin sentința nr. 170

din 13 septembrie 2011, Curtea de Apel Oradea a respins atât excepția lipsei

calității procesuale pasive invocată de pârâtul A.C.I., cât și acțiunea

formulată de reclamantul M.P., în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală

de Asistență Socială și Protecția Copilului - Consiliul Județean Satu Mare, Ministerul

Muncii, Familie și Protecției Sociale și A.C.I.

Pentru a hotărî

astfel instanța de fond a reținut în esență că, excepția tardivității cererii

este nefondată, întrucât actele administrative atacate au fost emise la data de

02 aprilie 2008, respectiv 05 august 2008, iar instanța a fost sesizată în 22

septembrie 2008, împrejurare față de care s-a constatat că cererea a fost

formulată în termenul legal.

Cu privire la

excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul A.C.I., prima

instanță a constatat că aceasta este neîntemeiată, reținând că pârâtul a făcut

parte din comisia emitentă a actelor contestate de reclamant.

Pe fondul

cauzei, s-a reținut că prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 1377B

din 02 aprilie 2008 emis de Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap

pentru adulți din cadrul Consiliului Județean Satu Mare s-a stabilit că

reclamantul se încadrează în gradul de handicap mediu, în temeiul căruia s-a

emis dispoziția nr. 2149 din 04 aprilie 2008 de către Direcția generală de

asistență socială și protecția copilului a județului Satu Mare.

S-a mai arătat în

considerentele sentinței atacate că împotriva certificatului nr. 1377 din 02

aprilie 2008, reclamantul a formulat contestație, iar în urma soluționării

acesteia s-a emis decizia de încadrare în grad de handicap nr. 6873 din 05

august 2008 de către Comisia Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap

pentru Adulți din cadrul Autorității Naționale Pentru Persoanele cu Handicap

prin care s-a menținut încadrarea în grad mediu de handicap, reținându-se cod

boală E11 I77; S 78, cod handicap 1- deficiență funcțională medie, valabilitate

permanentă, iar DGASPC Satu Mare a eliberat reclamantului dispoziția nr. 4754

din 03 septembrie 2008, revocând-o pe cea emisă anterior sub nr. 2149 din 04

aprilie 2008, menținând același buget complementar de 31 lei.

Judecătorul fondului

a constatat că din analiza actelor de la dosar rezultă cele două comisii au

avut în vedere criteriile prevăzute de Legea nr. 448/2006, de Hotărârea nr. 430/2007

pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea si funcționarea comisiei de

evaluare a persoanelor adulte cu handicap, de Ordinul nr. 762/2007 pentru

aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește

încadrarea în grad de handicap.

Prin urmare, prima

instanță a constatat că potrivit criteriilor prevăzute de capitolul 7 al

Ordinului nr. 762/2007 – privitor la amputații că, amputația de gambă unilaterală,

cum este cea a reclamantului este reținută ca afecțiune handicapantă, dar nu

poate fi încadrată în grad accentuat întrucât încadrarea în grad accentuat de

handicap este rezervată numai situațiilor expres prevăzute de normele

menționate anterior, respectiv persoanelor cu deficiență locomotorie accentuată

și persoanelor cu deficiență de manipulație accentuată, în care acesta, conform

legislației în vigoare, nu se încadrează.

Conchizând, Curtea de

apel a constatat că încadrarea în grad de handicap s-a făcut cu respectarea

criteriilor legale, iar acordarea drepturilor prin dispoziția contestată este

legală.

de reclamant

În

motivarea recursului formulat, reclamantul a arătat în esență că este nelegală

sentința instanței de fond prin care s-a respins cererea sa de chemare în

judecată.

În

esență, recurentul critică sentința instanței de fond, arătând că în mod greșit

Curtea de apel a respins cererea sa de încadrare în grad de handicap II.

Recurentul

solicită modificarea sentinței atacate și admiterea cererii sale în sensul

obligării pârâților la emiterea deciziei de încadrare în grad de handicap II,

precum și obligarea pârâtului A.C. la plata sumei de 5000 ca daune morale.

II Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Analizând

sentința atacată în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente

în cauză, cât și în temeiul dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat.

În fapt, prin certificatul

de încadrare în grad de handicap 1377B din 02 aprilie 2008 emis de Comisia de

evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți din cadrul Consiliului

Județean Satu Mare recurentul-reclamant a fost încadrat în gradul de handicap

mediu fiind diagnosticat.

Urmare a contestației

formulate împotriva acestui certificat, reclamantul a formulat contestație, iar

în urma soluționării acesteia s-a emis decizia de încadrare în grad de handicap

nr. 6873 din 05 august 2008 de către Comisia Superioare de Evaluare a

Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Autorității Naționale Pentru

Persoanele cu Handicap prin care s-a menținut încadrarea în grad mediu de

handicap, reținându-se cod boală E11 I77; S 78, cod handicap 1- deficiență

funcțională medie, valabilitate permanentă.

Verificând

legalitatea actului administrativ atacat instanța de fond a reținut în mod

corect, în raport de prevederile Ordinului nr. 762/2007 al MMFES nr. 1992 din 19

noiembrie 2007 al MSP faptul că încadrarea în grad de handicap este în conformitate

cu prevederile Ordinului cât și a actelor medicale depuse la dosarul cauzei.

Susținerile

recurentului-reclamant în sensul că la emiterea certificatului, deciziei și dispoziției

cu privire la încadrarea sa în grad de handicap mediu și la acordarea

drepturilor prevăzute de Legea nr. 448/2006 nu au fost avute în vedere

împrejurările legate de amputația membrului inferior, nu pot fi primite, din

probele administrate în cauză rezultând faptul că atât certificatul cât și Decizia

de încadrare în grad de handicap mediu contestată, au fost emise cu respectarea

criteriilor medicopsihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762 din 31 august 2007

al MMFES.

Astfel

fiind reținând legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de către instanța

de fond, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

coroborat cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge recursul

formulat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de M.P. împotriva Sentinței civile nr. 170 din 13 septembrie 2011 a Curții

de Apel Oradea – Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 23 octombrie 2012.