ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1847/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Judecătoria Cluj C.I. a solicitat îndreptarea omisiunii din dispozitivul deciziei civile nr. 181/ A a Curții de Apel Târgu Mureș în sensul obligării intimaților C.E. și C.M. la plata sumei de 83.755.000 RON cu titlu de sultă. Față de obiectul dedus judecății, Judecătoria Cluj și-a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș. Prin decizia civilă nr. 6 din 14 ianuarie 2010 Curtea de Apel Târgu Mureș a interpretat cererea ca fiind o contestație la executare și a respins-o ca nefondată. Prin Decizia civilă nr. 5121 din 11 octombrie 2010, înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de pârâtul petent C.I.

și a trimis spre rejudecare cauza Curții de Apel Tg. Mureș. În considerentele deciziei pronunțate de înalta Curte de Casație și Justiție se arată că temeiul legal al cererii formulate de petentul pârât C.I. se regăsește în dispozițiile art. 281 1 C. proc. civ., ca atare instanța de rejudecare va trebui să rezolve cererea prin încheiere dată în camera de consiliu iar instanța este obligată să se pronunțe asupra obiectului cererii deduse judecății, cerere care vizează în mod cert „omisiunea instanței de apel de a insera în cuprinsul dispozitivului deciziei civile nr. 181/ A a cuantumului sultei". Rejudecând cauza, Curtea de Apel Tg. Mureș, prin încheierea nr. 2/ CA din 17 martie 2011 a respins cererea reținând următoarele.

Dispozițiile art. 281 1 C. proc. civ. reglementează necesitatea lămuririi dispozitivului unei hotărâri judecătorești în trei ipoteze: prima vizează înțelesul, cea de-a doua vizează întinderea, iar cea de-a treia vizează aplicarea dispozitivului. Prezenta cerere se circumscrie primei ipoteze a textului de lege în sensul în care în opinia petentului mențiunea din dispozitiv privitoare la expertiză presupune cuprinderea în conținutul acestuia a expertizei în integralitatea sa. Potrivit apărărilor intimaților dispozitivul hotărârii este clar în sensul în care acesta nu cuprinde nici o obligație de plată în favoarea petentului cu titlu de sultă. Prin Decizia nr. 181/ A Curtea de Apel Tg. Mureș, soluționând apelul declarat de C.E.

și C.M., a dispus „sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în CF Cluj-Napoca, prin partajare în natură conform variantei I (redactare nouă) a expertizei tehnice efectuată de ing. B.G., planșele SA, 4 și 5 (filele 72, 73, 110 dosar curte) care fac parte integrantă din prezenta decizie ” . Din cuprinsul dispozitivului se desprinde, fără echivoc, concluzia că parte integrantă a hotărârii o constituie trei planșe din raportul de expertiză și nu lucrarea în ansamblul său. Astfel planșele din lucrarea tehnică sunt expres indicate și se referă exclusiv la schițele întocmite de expert și nicidecum la alte aprecieri sau calcule făcute de acesta și cuprinse în raportul de expertiză. Cu alte cuvinte în conținutul dispozitivului deciziei intră doar filele expres enumerate și indicate de instanță, file care fac parte integrantă din hotărâre și nicidecum întregul raport de expertiză, cum eronat a înțeles petiționarul.

Nu în ultimul rând aceeași concluzie este întărită și de considerentele deciziei unde se arată explicit „prin varianta I se asigură intrări separate în apartamente, grupuri sanitare proprii, porțiuni egale în regiunea holului și lucrări de amenajare simple și economicoase. Nu se pune problema stabilirii vreunei sulte compensatorii în varianta stabilită de expert. ” Raportat la aceste considerente mai trebuie precizat că decizia pronunțată de Curtea de Apel a fost atacată cu recurs de petent fără ca prin această cale de atac să fie adusă vreo critică privitoare la aspectele indicate anterior și reținute de instanța de apel. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs C.I., în temeiul art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.

civ., susținând că fără plata unei sulte, varianta I de partajare în natură nu există. De asemenea, instanța a reținut eronat că în cuprinsul recursului formulat împotriva deciziei nr. 181/ A nu a inserat nici o critică privitoare la stabilirea sultei. La termenul de judecată din data de 14 martie 2012, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra recursului, având a se pronunța, cu prioritate, asupra excepției necompetenței materiale a înaltei Curți în soluționarea recursului. În conformitate cu dispozițiile art. 281 C. proc. civ. încheierile date în temeiul art. 281 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârea în legătură cu care s-a solicitat îndreptarea, lămurirea sau completarea. În speță, decizia a cărei lămurire s-a solicitat, respectiv decizia nr. 181/ A a fost pronunțată în apel de Curtea de Apel Tg.

Mureș, iar potrivit normelor de procedură actuale, cererea de ieșire din indiviziune este de competența judecătoriei, în primă instanță, cu apel la tribunal și recurs la curtea de apel. Cum recursul împotriva deciziei nr. 181/ A ar intra, în prezent, în competența curții de apel, rezultă că tot această instanță este competentă să soluționeze și prezentul recurs privind lămurirea deciziei date în apel. Ca atare, se va declina competența de soluționare a Cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Declină competența de soluționare a recursului declarat de contestatorul C.I. împotriva încheierii nr. 2/ CA din 17 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 martie 2012.