ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.02.2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 714/2011

HOTĂRÂRE
16.02.2011
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 714/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

sentințele nr. 1178 din 15 septembrie 2010 și nr. 1554 din 1 noiembrie 2010,

pronunțate de Tribunalul Prahova, s-a dispus declinarea competenței teritoriale

de soluționare a dosarului nr. 2090/105/2007 și nr. 8055/105/2007, având ca

obiect cererile creditorilor C.N.C.F. SA și D.G.F.P. Prahova, privind

deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului SC S.E.F.E.R. SA, în

favoarea Tribunalului Dolj și trimise cu adresă de această din urmă instanță

Tribunalului Prahova.

Prin

cele două hotărâri s-a reținut, în esență, că aceste dosare au fost conexate la

dosarul nr.5301/105/2008 în care se deschisese anterior procedura insolvenței

împotriva aceluiași debitor la cererea creditoarei PRIMĂRIA CRAIOVA și cum,

ulterior, prin Încheierea nr. 2123 din 15 septembrie 2009, pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție s-a dispus strămutarea judecării acestui dosar în

favoarea Tribunalului Dolj, iar potrivit legii în materie, procedura

insolvenței are caracter colectiv și operează o prorogare de competență în

sensul că revin acestei instanțe toate celelalte cereri ale creditorilor, deja

conexate, s-a concluzionat că se impune declinarea competenței la această

instanță care greșit i le-a înaintat spre soluționare, după măsurile luate în

dosarul nr. 5301/105/2008.

La

rândul său, Tribunalul Dolj, secția comercială, prin sentința nr. 1726 din 2

decembrie 2010 a declinat competența de soluționare a cauzei ce face obiectul

acestor dosare (pe care le-a conexat), în favoarea Tribunalului Prahova.

S-a

avut în vedere de către această instanță că prin Încheierea nr. 2123 din 15

septembrie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus

doar strămutarea dosarului nr. 5301/105/2008 având drept titular al cererii de

chemare în judecată pe PRIMĂRIA CRAIOVA, de vreme ce s-a dispus, totodată, și

desființarea tuturor actelor încheiate de Tribunalul Prahova, respectiv, a

Încheierii de ședință din 12 ianuarie 2008, prin care se dispusese conexarea la

dosarul nr. 5301/105/2008 a dosarului nr. 2090/105/2007 al Tribunalului

Prahova, dosar la care fusese deja conexat dosarul nr. 8055/105/2007 cât și

Încheierea din 23 ianuarie 2009 prin care judecătorul sindic de pe lângă

Tribunalul Prahova a luat act de renunțarea la judecată a creditoarei PRIMĂRIA

CRAIOVA și a respins cererea debitorului SC S.E.F.E.R. SA privind închiderea

procedurii, deschisă anterior în dosarul nr. 5301/105/2008.

Așa

fiind, Tribunalul Dolj a repus în discuție cererea de renunțare la judecată a

creditoarei PRIMĂRIA CRAIOVA, în dosarul nr. 5301/105/2008, a pronunțat

Încheierea din 8 aprilie 2010, prin care a luat act de renunțarea la judecată

și, respingând excepțiile de conexitate a dosarelor nr. 2090/105/2007 și nr. 8055/105/2007

(conexate) la dosarul nr. 5301/105/2008, a considerat că față de dispozițiile

art. 164 C. proc. civ. cât și ale art. 31 din Legea nr. 85/2006, competența

teritorială de soluționare a acestora revine Tribunalului Prahova, inițial

învestit de creditori și apoi prin adresa Tribunalului Dolj, iar, în cele din

urmă prin sentința de declinare nr. 1726 din 2 decembrie 2010 a acestei

instanțe.

Se

constată, deci, că, Tribunalul Prahova, verificându-și competența la 8

septembrie 2010 a invocat excepția de necompetență teritorială pentru motivele

sus-arătate și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Dolj,

iar acesta din urmă a declinat de această dată, la rândul său, competența de

soluționare prin hotărârea arătată, generându-se, astfel, un conflict negativ

de competență, a cărui soluționare intră, conform art. 20 C. proc. civ. în

competența materială a acestei instanțe, fiind disputate norme de competență

absolute între instanțe de același grad, aflate pe raza unor curți de apel

diferite.

Analizând

acest conflict se constată că, față de dispozițiile legale incidente și

situația dată, competența teritorială de soluționare revine Tribunalului Dolj.

La

momentul soluționării cererii de strămutare toate dosarele având ca obiect

cererile celorlalți creditori de deschidere a procedurii insolvenței împotriva

debitorului SC S.E.F.E.R. SA erau conexate la dosarul nr. 5301/105/2008, unde

se dispusese deja printr-o hotărâre deschiderea procedurii insolvenței, la

cererea creditoarei PRIMĂRIA CRAIOVA.

Pe

de altă parte, încheierea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu putea să

afecteze în privința desființării actelor întocmite de judecătorul sindic de pe

lângă tribunal, o hotărâre irevocabilă a altei instanțe pronunțată în calea de

atac, respectiv decizia Curții de Apel Ploiești nr. 1165 din 23 noiembrie 2007

prin care s-a soluționat recursul creditoarei C.N.C.F. SA și a fost admis,

trimițându-se cauza tribunalului pentru continuarea procedurii.

Împrejurarea

că, în cauză, nu s-a pronunțat o hotărâre de deschidere a procedurii la cererea

acestui creditor, în condițiile în care separat se deschisese deja procedura la

cererea altui creditor, în speță, PRIMĂRIA CRAIOVA, măsură desființată apoi

prin încheierea instanței supreme ca efect al admiterii cererii de strămutare,

nu este decât o chestiune de punere în executare a acestei decizii, iar faptul

că Tribunalului Dolj, astfel învestit, a luat act de cererea de renunțare la

judecată a creditoarei PRIMĂRIA CRAIOVA și a respins cererea de conexare a

dosarelor celorlalți creditori, este lipsit de relevanță juridică sub aspectul

efectelor Încheierii nr. 2123 din 15 septembrie 2009, pronunțate de Înalta

Curte de Casație și Justiție, care nu pot fi înlăturate, în cauză,

strămutându-se toate aceste dosare.

Această

încheiere este obligatorie pentru ambele instanțe, atât cea inițial sesizată

cât și cea sesizată ca urmare a strămutării, ca și decizia Curții de Apel

Ploiești nr. 1165 din 23 noiembrie 2007 prin care s-a dispus continuarea

procedurii de insolvență împotriva debitorului SC S.E.F.E.R. SA, la cererea

creditoarei C.N.C.F. SA, care trebuie pusă în executare fiind intrată în

puterea lucrului judecat, ceea ce înseamnă că toate celelalte cereri, la acest

moment, sunt considerate, retroactiv, simple declarații de creanță față de

caracterul colectiv al procedurii, iar Tribunalul Dolj este cel competent

teritorial cu soluționarea acestei proceduri.

Așa

fiind, se va stabili competența teritorială în favoarea acestei instanțe, unde

se vor trimite dosarele.

Stabilește competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi,

16

februarie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-05-06
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2831/2010
ind că reclamanta nu are calitatea de persoană îndreptățită în înțelesul art. 26 din Legea nr. 10/2001. Prin sentința civilă nr. 256 din 26 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 12011/63/2008, s-a declinat competența
ÎCCJ 2011-03-31
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1392/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 14787 din 05 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. 7725/215/2007 a fost admisă excepția necompeten
ÎCCJ 2011-12-14
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4157/2011
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 833 din 19 ianuarie 2011, Judecătoria Craiova a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a declin
ÎCCJ 2011-09-16
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4157/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Dolj, secția contencios administrati
ÎCCJ 2015-04-01
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1513/2015
ua-credință a reclamanților dedusă din Dosarul penal nr. 762/P/2008, aceștia au precizat că nu există în cauză cât timp nu există o hotărâre definitivă de condamnare, fiind deci valabilă prezumția de vinovăție. Reclamanții au precizat și că
Sursă