ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 714/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 714/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra conflictului negativ de
competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin
sentințele nr. 1178 din 15 septembrie 2010 și nr. 1554 din 1 noiembrie 2010,
pronunțate de Tribunalul Prahova, s-a dispus declinarea competenței teritoriale
de soluționare a dosarului nr. 2090/105/2007 și nr. 8055/105/2007, având ca
obiect cererile creditorilor C.N.C.F. SA și D.G.F.P. Prahova, privind
deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului SC S.E.F.E.R. SA, în
favoarea Tribunalului Dolj și trimise cu adresă de această din urmă instanță
Tribunalului Prahova.
Prin
cele două hotărâri s-a reținut, în esență, că aceste dosare au fost conexate la
dosarul nr.5301/105/2008 în care se deschisese anterior procedura insolvenței
împotriva aceluiași debitor la cererea creditoarei PRIMĂRIA CRAIOVA și cum,
ulterior, prin Încheierea nr. 2123 din 15 septembrie 2009, pronunțată de Înalta
Curte de Casație și Justiție s-a dispus strămutarea judecării acestui dosar în
favoarea Tribunalului Dolj, iar potrivit legii în materie, procedura
insolvenței are caracter colectiv și operează o prorogare de competență în
sensul că revin acestei instanțe toate celelalte cereri ale creditorilor, deja
conexate, s-a concluzionat că se impune declinarea competenței la această
instanță care greșit i le-a înaintat spre soluționare, după măsurile luate în
dosarul nr. 5301/105/2008.
La
rândul său, Tribunalul Dolj, secția comercială, prin sentința nr. 1726 din 2
decembrie 2010 a declinat competența de soluționare a cauzei ce face obiectul
acestor dosare (pe care le-a conexat), în favoarea Tribunalului Prahova.
S-a
avut în vedere de către această instanță că prin Încheierea nr. 2123 din 15
septembrie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus
doar strămutarea dosarului nr. 5301/105/2008 având drept titular al cererii de
chemare în judecată pe PRIMĂRIA CRAIOVA, de vreme ce s-a dispus, totodată, și
desființarea tuturor actelor încheiate de Tribunalul Prahova, respectiv, a
Încheierii de ședință din 12 ianuarie 2008, prin care se dispusese conexarea la
dosarul nr. 5301/105/2008 a dosarului nr. 2090/105/2007 al Tribunalului
Prahova, dosar la care fusese deja conexat dosarul nr. 8055/105/2007 cât și
Încheierea din 23 ianuarie 2009 prin care judecătorul sindic de pe lângă
Tribunalul Prahova a luat act de renunțarea la judecată a creditoarei PRIMĂRIA
CRAIOVA și a respins cererea debitorului SC S.E.F.E.R. SA privind închiderea
procedurii, deschisă anterior în dosarul nr. 5301/105/2008.
Așa
fiind, Tribunalul Dolj a repus în discuție cererea de renunțare la judecată a
creditoarei PRIMĂRIA CRAIOVA, în dosarul nr. 5301/105/2008, a pronunțat
Încheierea din 8 aprilie 2010, prin care a luat act de renunțarea la judecată
și, respingând excepțiile de conexitate a dosarelor nr. 2090/105/2007 și nr. 8055/105/2007
(conexate) la dosarul nr. 5301/105/2008, a considerat că față de dispozițiile
art. 164 C. proc. civ. cât și ale art. 31 din Legea nr. 85/2006, competența
teritorială de soluționare a acestora revine Tribunalului Prahova, inițial
învestit de creditori și apoi prin adresa Tribunalului Dolj, iar, în cele din
urmă prin sentința de declinare nr. 1726 din 2 decembrie 2010 a acestei
instanțe.
Se
constată, deci, că, Tribunalul Prahova, verificându-și competența la 8
septembrie 2010 a invocat excepția de necompetență teritorială pentru motivele
sus-arătate și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Dolj,
iar acesta din urmă a declinat de această dată, la rândul său, competența de
soluționare prin hotărârea arătată, generându-se, astfel, un conflict negativ
de competență, a cărui soluționare intră, conform art. 20 C. proc. civ. în
competența materială a acestei instanțe, fiind disputate norme de competență
absolute între instanțe de același grad, aflate pe raza unor curți de apel
diferite.
Analizând
acest conflict se constată că, față de dispozițiile legale incidente și
situația dată, competența teritorială de soluționare revine Tribunalului Dolj.
La
momentul soluționării cererii de strămutare toate dosarele având ca obiect
cererile celorlalți creditori de deschidere a procedurii insolvenței împotriva
debitorului SC S.E.F.E.R. SA erau conexate la dosarul nr. 5301/105/2008, unde
se dispusese deja printr-o hotărâre deschiderea procedurii insolvenței, la
cererea creditoarei PRIMĂRIA CRAIOVA.
Pe
de altă parte, încheierea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu putea să
afecteze în privința desființării actelor întocmite de judecătorul sindic de pe
lângă tribunal, o hotărâre irevocabilă a altei instanțe pronunțată în calea de
atac, respectiv decizia Curții de Apel Ploiești nr. 1165 din 23 noiembrie 2007
prin care s-a soluționat recursul creditoarei C.N.C.F. SA și a fost admis,
trimițându-se cauza tribunalului pentru continuarea procedurii.
Împrejurarea
că, în cauză, nu s-a pronunțat o hotărâre de deschidere a procedurii la cererea
acestui creditor, în condițiile în care separat se deschisese deja procedura la
cererea altui creditor, în speță, PRIMĂRIA CRAIOVA, măsură desființată apoi
prin încheierea instanței supreme ca efect al admiterii cererii de strămutare,
nu este decât o chestiune de punere în executare a acestei decizii, iar faptul
că Tribunalului Dolj, astfel învestit, a luat act de cererea de renunțare la
judecată a creditoarei PRIMĂRIA CRAIOVA și a respins cererea de conexare a
dosarelor celorlalți creditori, este lipsit de relevanță juridică sub aspectul
efectelor Încheierii nr. 2123 din 15 septembrie 2009, pronunțate de Înalta
Curte de Casație și Justiție, care nu pot fi înlăturate, în cauză,
strămutându-se toate aceste dosare.
Această
încheiere este obligatorie pentru ambele instanțe, atât cea inițial sesizată
cât și cea sesizată ca urmare a strămutării, ca și decizia Curții de Apel
Ploiești nr. 1165 din 23 noiembrie 2007 prin care s-a dispus continuarea
procedurii de insolvență împotriva debitorului SC S.E.F.E.R. SA, la cererea
creditoarei C.N.C.F. SA, care trebuie pusă în executare fiind intrată în
puterea lucrului judecat, ceea ce înseamnă că toate celelalte cereri, la acest
moment, sunt considerate, retroactiv, simple declarații de creanță față de
caracterul colectiv al procedurii, iar Tribunalul Dolj este cel competent
teritorial cu soluționarea acestei proceduri.
Așa
fiind, se va stabili competența teritorială în favoarea acestei instanțe, unde
se vor trimite dosarele.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de
soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi,
16
februarie 2011.