ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 444/2012

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dos, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 608 din 31 august 2011, Tribunalul București, secția a II-a penală, în temeiul dispozițiilor art. 20 raportat la art. 174-175 lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., raportat la art. 320 1 pct. 7 C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul I.G. la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat. În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) cu excepția dreptului de vot în cadrul alegerilor legislative, lit. b), d), e) C. pen. pe durata executării pedepsei. În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b), d), e) C. pen.

pe o perioadă de doi ani după executarea pedepsei. În baza art. 61 alin (2) C. pen., s-a revocat liberarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 994 din 28 decembrie 2009 a Judecătoriei Slobozia și s-a contopit restul rămas de executat din pedeapsa de 12 ani închisoare aplicat inculpatului prin sentința penală nr. 332 din 25 februarie 2002 a Judecătoriei Buftea, definitivă prin decizia penală nr. 1710 din 12 septembrie 2002 a Curții de Apel București, de 716 zile, cu pedeapsa aplicată prin sentință, în final inculpatul având de executat 8 ani închisoare. În temeiul dispozițiilor art. 14 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen., art. 998 - 999 C. civ. coroborate cu art. 313 din Legea nr. 95/2006, modificată prin O.U.G.

nr. 72/2006, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.351,44 RON cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă S.C.U. S.P., precum și a dobânzilor legale aferente acestei sume care se vor calcula de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare de la data rămânerii definitive a sentinței și până la achitarea integrală a debitului. S-a luat act că partea vătămată I.F. nu s-a constituit parte civilă. S-a respins cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul București de luare față de inculpat a măsurii de siguranță prevăzute de art. 113 C. pen. Conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată timpul reținerii și arestării preventive de la 19 februarie 2011 la zi. Potrivit dispozițiilor art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului I.G. Pentru a se pronunța astfel, prima instanța a reținut, în esență, că, în data de 19 februarie 2011, în jurul orelor 10 00 , pe fondul consumului de alcool și în urma unor dispute verbale, inculpatul I.G. a lovit în mod repetat, cu un cuțit, în zone vitale, pe partea vătămată I.F., fiul său în vârstă de 23 de ani, cauzându-i mai multe plăgi înjunghiate în zona pieptului, care i-au pus viața în primejdie.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv: - proces-verbal de cercetare la fața locului din care rezultă că, în încăperile locuinței, în curte, precum și pe poarta de acces în curtea Postului de Poliție, au fost descoperite și ridicate urme de sânge; - declarațiile părții vătămate I.F., potrivit cărora în seara zilei de 19 februarie 2011, pe fondul consumului de alcool și în urma unor discuții contradictorii cu tatăl său, inculpatul I.G., a fost înjunghiat de acesta cu cuțitul în piept și în spate provocându-i leziuni care au necesitat internarea de urgență; - declarațiile martorilor P.E. și R.S.

din care rezultă, în esență, că, în seara zilei de 19 februarie 2011, după ce părțile au consumat băuturi alcoolice la locuința acestora, pe fondul unor discuții contradictorii, inculpatul a înjunghiat-o pe partea vătămată cu un cuțit în piept; - raport de constatare tehnico-științifică nr. 206.196 din 28 aprilie 2011 întocmit de D.G.P.M.B. - Serviciul Criminalistic, ale cărui concluzii sunt în sensul că, tricoul pus la dispoziție prezintă patru urme tăiat-înțepate dispuse, două în regiunea laterală dreapta a abdomenului (corespondent anatomic), o urmă în regiunea laterală stânga a abdomenului (corespondent anatomic) și o urmă în regiunea ombilicală (corespondent anatomic), create prin înțepare și tăiere de un obiect tăietor-înțepător (probabil cuțit); - raport de expertiză medico-legală nr. Al/3911/2011 al I.N.M.L.

„Mina Minovici", ale cărui concluzii sunt în sensul că, partea vătămată I.F. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin acțiunea unui corp tăietor-înțepător (posibil cuțit); pot data din 19 februarie 2011; au necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale; - declarațiile inculpatului I.G. Totodată, în cauză, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legate psihiatrice din care a rezultat că acesta prezintă tulburare de personalitate de tip antisocial, păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale și are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat. Curtea de Apel București, s ecția I penală, prin decizia penală nr. 267 din 18 octombrie 2011, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul I.G.

împotriva sentinței penale nr. 608 din data 31 august 2011 a Tribunalului București, secția a II-a penală, din Dosarul nr. 53562/3/2011, a dedus prevenția inculpatului de la 19 februarie 2011 la 18 octombrie 2011 și a menținut starea de arest a acestuia, î nsușindu-și argumentația instanței de fond. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul I.G., solicitând admiterea recursului pentru cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. și reducerea pedepsei având în vedere atitudinea sa de recunoaștere, instanța de fond reținându-i dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen. Totodată, a arătat că pedeapsa aplicată, în cuantum de 8 ani este aproape de maximul prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, apreciind că s-ar putea aplica o pedeapsă mai mică.

Recursul este nefondat. Analizând hotărârea pronunțată, prin prisma motivului de recurs invocat, respectiv, cuantumul pedepsei aplicate, se constată că hotărârea instanței de control judiciar prin care s-a menținut pedeapsa aplicată de instanța de fond, este legală și temeinică. În acestă ordine de idei, Înalta Curte constată că la stabilirea pedepsei s-au avut în vedere gradul de pericol social deosebit al acestui gen de fapte (fapta a fost săvârșită în mod spontan, ca urmare a faptului că cei doi s-au înjurat și apostrofat reciproc), împrejurările în care aceasta a fost comisă, raportul de rudenie dintre inculpat și partea vătămată, precum și modalitatea de săvârșire.

Nu în ultimul rând, prima instanța a ținut seama de atitudinea procesuală a inculpatului, care a conștientizat gravitatea faptei sale și a încercat să își reducă cât mai mult răspunderea penală printr-o atitudine de recunoaștere și regret a faptei imputate, fiindu-i astfel reținute dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen., precum și de circumstanțele sale personale, respectiv faptul că inculpatul are antecedente penale, este o persoană care creează probleme în societate, aspect reținut din fișa de cazier de la dosar. Așa fiind, Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată a fost just individualizată, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., corespunzând scopului educativ-preventiv prevăzut de art. 52 C. pen., astfel că nu se impune redozarea acesteia.

Ca atare, după verificarea cauzei și în raport de dispozițiile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., recursul fiind nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.G. împotriva deciziei penale nr. 267 din 18 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 19 februarie 2011 la 16 februarie 2012. Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 februarie 2012.