ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3347/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3347/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin încheierea de
ședință din 30 iunie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă,
pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu
minori și de familie s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții
Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298
alin. (2) ultima liniuță C. muncii, raportat la art. 1 alin. (4) și (5), art.
73 alin. (3) lit. p) și art. 79 alin. (1) din Constituția României, reținând
următoarele:
Cercetând excepția de
neconstituționalitate invocată, Curtea constată că, potrivit art. 29 alin.
(1)-(3) din Legea nr. 47/1992, sunt admisibile excepțiile invocate în fața
instanței de una dintre părțile procesului, care are ca obiect
neconstituționalitatea unor texte dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, ce are
legătură cu soluționarea cauzei și care nu au fost declarate anterior
neconstituționale, cerințe pe care textul criticat le îndeplinește, prin prisma
aplicabilității lui în soluționarea conflictului dintre art. 284 alin. (2) C.
muncii și art. 72 din Legea nr. 168/1999, cât privește competența teritorială a
instanțelor în judecarea conflictelor de muncă.
Împotriva acestei
încheieri a declarat recurs pârâta SC P. SA.
Prin încheierea de
ședință din data de 15 martie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
civilă și de proprietate intelectuală a suspendat judecata cererii de recurs
împotriva încheierii de ședință din 30 iunie 2010 a Curții de Apel Pitești,
secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și
pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C.
proc. civ., constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns niciuna dintre părți
și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 15 mai
2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a repus cauza pe rol în
vederea discutării perimării.
Analizând recursul
declarat prin prisma dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și
Justiție constată că acesta este perimat pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 248 C.
proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs,
revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept
chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de
un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedura urma să fie
îndeplinit din oficiu.
Termenul perimării nu
curge cât timp, fără vina părții, cererea nu a ajuns încă la instanța
competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de judecată.
În speță, recurenta
pârâtă SC P. SA nu a mai stăruit în soluționarea recursului timp de peste 1 an,
fiind astfel întrunite cerințele prevăzute art. 248 C. proc. civ.
Pentru aceste
considerente, se va constata perimat recursul declarat de pârâtă împotriva
încheierii de ședință din 30 iunie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția civilă
pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu
minori și de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat
recursul declarat de pârâta SC O.M.V.P. SA împotriva încheierii din 30 iunie
2010 a Curții de Apel Pitești, secția civilă pentru cauze privind conflicte de
muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 mai 2012.