ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 160/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 160/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra
recursului de față :
Din
examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele :
Prin sentința civilă nr. 2193 din 3 noiembrie 2008
pronunțată în dosar nr. 795/62/2008 al Tribunalului Brașov, secția comercială
și de contencios administrativ, s-a admis acțiunea precizată formulată de
reclamanta P.S.C.M. Brașov împotriva pârâților SC A.I. SRL Brașov, SC C.P. SRL prin
L.J.R.V.A.I.S.P.R.L. Brașov, SC F.T.V.K SRL Brașov prin L.J.C.I. Transilvania,
filiala Brașov, SC M.I. SRL prin L.J.I.R.I.P.U.R.L. Brașov, SC M.P. SRL prin L.J.R.V.A.I.S.P.R.L.
Brașov, SC M.S.P. SRL prin L.J.C.I.I.P.U.R.L. Săcele, SC M.A. SRL prin
Lichidator Judiciar I.D.I.S.P.R.L.BRAȘOV, SC P.F. SRL prin lichidator judiciar
Cabinet Individual de Insolvență D.M. și SC P.S. SRL Brașov și în consecință
s-a constatat rezilierea de drept a contractului de asociere în participațiune
încheiat cu pârâta SC M.A. SRL, sub nr. 66 din 01 mai 2001 astfel cum a fost
modificat prin actele adiționale, s-a dispus evacuarea pârâtelor din spațiul
situat administrativ în Brașov, și s-a respins ca fiind lipsită de obiect
cererea de evacuare formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta SC P.S.SRL.
Totodată, s-a dispus obligarea fiecărei pârâte la plata sumei de 3.739,3 lei
cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a
reținut în esență că reclamanta în calitate de proprietar al spațiului anterior
menționat a încheiat cu SC M.A.D. SRL, fostă M.A. SRL contractul de asociere în
participațiune nr. 66 din 01 mai 2001. Ulterior prin contractul de cesiune din
27 februarie 2007, cu acordul reclamantei SC M.A.D. SRL a cedat pârâtei SC M.A.
SRL calitatea de asociat în contractul de asociere în participațiune nr. 66/2001,
prețul asocierii ce trebuia plătit de aceasta pârâtă reclamantei fiind de 1.025
dolari SUA.
Invocând prevederile capitolul XI ,,clauze finale”
pct. 8 din contractul de asociere în participațiune, reclamanta a notificat
acestei pârâte denunțarea unilaterală a contractului pentru neîndeplinirea
obligațiilor de plată a sumelor datorate la scadență.
Prin precizarea ulterioară a acțiunii reclamanta a
arătat că a solicitat să se constate intervenirea rezilierii de plin drept a
contractului de asociere în contradictoriu cu pârâta SC M.A. SRL, iar evacuarea
vizează toate pârâtele, în condițiile în care cele menționate la nr. 2-9 ocupă
spațiul cu permisiunea pârâtei de rândul I, dar în lipsa oricărui titlu.
În acest context excepția necompetenței materiale a
instanței invocate de pârâta SC M.A. SRL a fost respinsă de tribunal prin
încheierea de la termenul din 20 octombrie 2008 cu motivarea că scopul urmărit
în prezentul litigiu este evacuarea pârâtelor astfel că acțiunea nu are un
caracter patrimonial, situație în care clauza compromisorie cuprinsă în
contractul de asociere în participațiune nu este incidentă, față de
dispozițiile art.340 C. proc. civ..
În privința fondului, tribunalul a reținut că la data
de 14 decembrie 2007 reclamanta a notificat pârâtei de rândul I că începând cu
această dată consideră reziliat contractului de asociere în temeiul pactului
comisoriu de gradul II cuprins în contract, motiv pentru care, a dat eficiență
acestei clauze contractuale, admițând în consecință cererea reclamantei.
Totodată cu privire la pârâtele de rândul 2-9,
tribunalul având în vedere că pârâta SC M.A. SRL le-a cedat spațiul din
litigiu, conform propriei recunoașteri, s-a admis și cererea de evacuare a
acestora, mai puțin a pârâtei SC P.S. SRL, față de care acțiunea a fost
respinsă ca lipsită de obiect.
Prin decizia nr. 46 din 15 iunie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția comercială, s-a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâta SC
F.T.V.K SRL Brașov prin lichidator judiciar Casa de Insolvență T., filiala
Brașov, s-au anulat apelurile formulate de pârâtele SC M.A. SRL prin lichidator
judiciar I.D.I.S.P.R.L. Brașov și SC P.F. SRL prin lichidator judiciar Cabinet
Individual de Insolvență D.M., s-au admis apelurile declarate de pârâtele SC A.I.
SRL Brașov și SC C.P. SRL prin lichidator judiciar R.V.A.I.S.P.R.L. Brașov, cu
consecința anulării sentinței tribunalului și trimiterii cauzei spre rejudecare
Tribunalului arbitral de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Brașov.
Instanța de apel a reținut în privința apelurilor
declarate de pârâtele SC M.A. SRL și SC P.F. SRL că cererile sunt anulabile
deoarece aceste persoane juridice sunt supuse procedurii falimentului iar lichidatorii
desemnați în conformitate cu Legea nr. 85/2006 nu au confirmat actele de
procedură ale acestor pârâte lipsite de capacitate procesuală de exercițiu,
motiv pentru care au aplicat sancțiunea prevăzută de art. 105 alin. (2) teza a
II-a C. proc. civ., anulând apelurile.
Referitor
la apelurile pârâtelor SC A.M.I. SRL Brașov și SC C.P. SRL curtea de apel a
constatat că tribunalul a încălcat clauza compromisorie de la capitolul X din
contractul de asociere în participațiune nr. 66 /2001 prin care părțile au
înțeles să deroge de la regulile procedurale comune de competență materială,
stabilind că litigiile nesoluționate amiabil sunt de competența Curții de
arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Brașov.
În acest context, arată instanța de apel este eronată
concluzia tribunalului în sensul că acțiunea în constatarea rezilierii de drept
și capătul de cerere accesoriu privind evacuarea nu constituie litigii
evaluabile în bani și în consecință nu au caracter patrimonial față de
dispozițiile art. 340 C. proc. civ., deoarece prin Legea nr. 146/1997
modificată prin Legea nr. 276/2009, constituie acțiune evaluabilă în bani și
aceea prin care se solicită constatarea rezilierii de drept a contractului.
Prin urmare, excepția necompetenței materiale a fost greșit
soluționată, astfel că fiind incidente dispozițiile art. 297 alin. (2) C. proc.
civ. s-au admis apelurile celor două pârâte, s-a anulat sentința și s-a trimis
cauza spre soluționare tribunalului arbitral.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta
P.S.C.M. Brașov, criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art.
304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea criticilor recurenta invocă faptul că
excepția competenței materiale a fost greșit soluționată deoarece contrar
concluziilor instanței de apel obiectul cererii de chemare în judecată viza
constatarea rezilierii contractului de asociere în participațiune și evacuarea
pârâtelor. Aceste cereri nu au un caracter evaluabil în bani, iar modificarea
Legii nr. 146/1997 a intervenit în cursul anului 2009 respectiv după
pronunțarea sentinței tribunalului și în cursul soluționării apelului astfel că
nu era aplicabilă acțiunii promovate la data de 28 ianuarie 2008 când litigiile
de acest gen nu erau considerate ca având caracter patrimonial.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor
invocate Curtea reține că este nefondat.
Prin clauza compromisorie înserată în capitolul X din
contractul de asociere în participațiune nr. 66 din 01 mai 2001, părțile au
înțeles să deroge de la regulile procedurale comune de competență și să atribuie
justiției private soluționarea tuturor litigiilor nerezolvate pe cale amiabilă
de părți, respectiv Curții de Arbitraj de le lângă Camera de Comerț și
Industrie Brașov.
Din examinarea dispozițiilor art. 340 C. proc. civ.
rezultă că determinarea sferei litigiilor arbitrale are în vedere natura
patrimonială și caracterul tranzacționabil al litigiului.
În speță, instanța de apel a reținut în mod corect
natura patrimonială a litigiului având ca obiect rezilierea contractului de
asociere în participațiune și evacuarea, ca petit accesoriu și, în acest sens, competența
instanței arbitrale, care a fost nelegal exclusă prin hotărârea primei
instanțe.
Calificarea
naturii patrimoniale a acțiunii având acest obiect rezidă și din considerentele
Deciziei nr. 32 din 9 iunie 2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație
și Justiție, conform căreia, în vederea determinării competenței materiale de
soluționare în primă instanță și în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile
civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței
unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea,
rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă
este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare.
În
consecință, criticile recurentei cu privire la caracterul neevaluabil în bani
al cererii sale, în raport de modificările aduse Legii nr. 146/1997, care
includ în sfera acțiunilor patrimoniale astfel de litigii ca cel de față însă
aplicabile doar celor ulterioare modificărilor, sunt nefondate, în raport de
considerentele mai sus expuse.
Ca atare, văzând dispozițiile art. 312 alin. (1) C.
proc. civ. recursul reclamantei se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta P. BRAȘOV S.C.M.
BRAȘOV împotriva deciziei nr. 46/Ap din 15 iunie 2010 pronunțată de Curtea de
Apel Brașov, secția comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2011.