ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 850/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Asupra recursului de față, deliberând în

condițiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 109F din 14 august

2009 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. 4889/62/2008, s-a admis

acțiunea formulată de reclamanta M.L. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților, a fost obligată pârâta Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților, ca, în temeiul prevederilor Legii

nr. 290/2003, să achite reclamantei, în calitate de moștenitoare a refugiatei

B.T., compensațiile bănești restante, până la concurența sumei stabilite cu

titlu de despăgubire prin Hotărârea nr. 81/2006 emisă de Comisia Județeană

Constanța pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța fondului a reținut că din înscrisurile depuse, reclamanta a

dovedit că antecesoarea sa B.T. figura înscrisă ca persoană refugiată în

documentele oficiale emise de Postul de Jandarmi Câlnic - documente certificate

de Direcția Județeană a Arhivelor Statului Alba.

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

A arătat recurenta că

potrivit art. 18 alin. (5) din H.G. nr. 1120/2006 plata despăgubirilor este

condiționată de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate

anual cu această destinație. Apoi sunt prevăzute, în funcție de aceste sume,

termene de plată a acestor despăgubiri.

Arată de asemenea că

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a plătit prima tranșă

din Hotărârea nr. 81/2006 iar neplata tranșei a II-a nu înseamnă refuz

nejustificat, fiind datorată lipsei fondurilor. În drept se invocă art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

La termenul din 17

februarie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție Curte din oficiu a invocat

excepția de necompetență materială a instanței de fond - conform art. 304

1

C. proc. civ.

Excepția este

întemeiată.

Obiectul acțiunii

reclamantei este acordarea despăgubirilor bănești în conformitate cu Hotărârile

nr. 81/2006 și Anexa la Hotărârea nr. 81/2006 emise de Comisia Județeană

Constanța pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

Hotărârile Comisiei

Centrale sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate la secția de contencios

administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul - (art. 7

alin. (4) din Legea nr. 9/1998 modificat, completat).

Pentru solicitarea de

plată a despăgubirilor există o procedură stabilită prin H.G. nr. 1120/2006 iar

art. 18 din acest act normativ prevede că cererea scrisă se adresează

Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru

aplicarea Legii nr. 290/2003.

Pentru a avea același

regim juridic, acțiunile privind refuzul de a acorda plata despăgubirilor

cuvenite conform hotărârilor centrale pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, vor

fi soluționate de Tribunalul în raza căruia domiciliază solicitantul - în speță

Tribunalul Brașov.

Față de

considerentele arătate mai sus, în conformitate cu art. 312 alin. (5) C. proc.

civ., se va admite recursul, se va casa sentința atacată și se va trimite cauza

spre competentă soluționare la Tribunalul Brașov, secția contencios

administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Autoritatea Națională

pentru Restituirea Proprietăților împotriva Sentinței civile nr. 109/F din 14

august 2009 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Brașov,

secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 februarie 2010.