ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1189/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1189/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

I.Circumstanțele cauzei.

I.1.Cererea de chemare în judecată

și procedura în fața primei instanțe.

Prin acțiunea formulată în contencios administrativ pe rolul

Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ sub dosar nr. 853/57/2010,

reclamanta N.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - Autoritatea Națională pentru

Restituirea Proprietăților.

- să se constate refuzul

nejustificat al pârâtei de a emite decizia reprezentând titlul de despăgubire

raportat la Sentința Civilă nr. 341/2007 în dosar nr. 1022/97/2006 (dosar nr. 1488/2006)

a Tribunalului Hunedoara, secția civilă, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă

nr. 45/A/2008 din 05 august 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă.

- să fie obligat Statul Român prin

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - Autoritatea Națională

pentru Restituirea Proprietăților la emiterea deciziei reprezentând titlul de

despăgubire pentru cuantumul despăgubirilor stabilit prin Sentința Civilă nr. 341/2007

în dosar nr. 1022/97/2006 (dosar nr. 1488/2006) a Tribunalului Hunedoara, secția

civilă, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 45/A/2008 din 05 august 2008

a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă în dosar nr. 1022/97/2006.

- să fie obligat pârâtul la emiterea

deciziei, a titlului de despăgubire în termen de 30 de zile de la rămânerea

definitivă și irevocabilă a sentinței/deciziei instanței;

- să fie obligată pârâta la

comunicarea deciziei (a titlului de despăgubire), în termen de 30 de zile de la

emitere sub sancțiunea de daune cominatorii în cuantum de 100 lei/zi de

întârziere;

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că prin Sentința Civilă nr. 341/2007 în dosarul nr. 1022/97/2006 (dosar nr.

1488/2006) a Tribunalului Hunedoara, secția civilă, rămasă irevocabilă prin

Decizia Civilă nr. 45/A/2008/05 august 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția

civilă, instanța a dispus acordarea de despăgubiri în cuantum de 244.221 lei,

transmiterea dosarului notificării de îndată ce hotărârea va deveni

irevocabilă, către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în

vederea continuării procedurii de emitere a titlurilor de despăgubiri cuvenite

reclamantei, raportate la imobilul teren în suprafață de 10.042 mp.

Față de cele prezentate, Instituția

Prefectului Județului Hunedoara, prin adresa nr. 2217 din 05 martie 2009, a

înștiințat Primarul orașului Hațeg și respectiv pe reclamantă că dosarul

privind notificarea depusă de aceasta, precum și toate actele depuse în

probatoriu, au fost comunicate Autorității Naționale pentru Restituirea

Proprietăților (A.N.R.P.) prin adresa nr. 1025/2009 și care a fost înregistrată

la A.N.R.P. sub nr. 10482 din 20 februarie 2009, respectiv nr. dosar 43156/CC.

Pentru aceste considerente, a

solicitat informații cu privire la stadiul dosarului nr. 43156/CC, iar A.N.R.P.

prin Direcția pentru coordonarea aplicării Legii nr. 10/200 i-a transmis două

răspunsuri, identice prin conținut.

A mai arătat reclamanta că la data

de 17 mai 2010 a transmis prin poștă, cu confirmare de primire, către A.N.R.P.

respectiv Direcția pentru coordonarea aplicării Legii nr. 10/2001, Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, adresa nr. 22 in 17 mai 2010 prin

care a solicitat emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire în

temeiul dispus de Sentința Civilă nr. 341/2007 a Tribunalului Hunedoara, secția

civilă, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 45/A/2008 a Curții de Apel

Alba Iulia, solicitare față de care nu a primit nici un răspuns.

Statul Român prin Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor a depus întâmpinare prin care a solicitat

respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

II.2 Hotărârea primei instanțe.

Prin sentința nr. 283/F/CA/2010 din

16 noiembrie 2010 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ

și fiscal a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de

reclamanta N.E., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru

Restituirea Proprietăților, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut că acțiunea reclamantei are ca obiect sancționarea refuzului

pârâtului de emitere a deciziei privind despăgubirile într-un termen rezonabil,

astfel cum acesta este definit de jurisprudența C.E.D.O. aferentă art. 6 din

Convenție.

Potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005,

procedura administrativă de soluționare a dosarelor privind acordarea de măsuri

reparatorii presupune parcurgerea mai multor etape și anume:

- etapa transmiterii și a

înregistrării dosarelor;

- analizării dosarelor de către

Secretariatul comisiei centrale sub aspectul posibilității restituirii în

natură a imobilului ce face obiectul notificării;

- etapa evaluării, etapă în care

dacă după analizarea dosarului se constată că în mod întemeiat cererea de

restituire în natură a fost respinsă, dosarul va fi transmis evaluatorului sau

societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de

evaluare, procedura finalizându-se prin emiterea de către Comisia Centrală a

deciziei reprezentând titlul de despăgubire și valorificarea acestui titlu în

condițiile prevăzute de art. 26 din O.U.G. nr. 81/2007 care include în

cuprinsul titlului VII din Legea nr. 247/2005, capitolul V, secțiunea I intitulată

„Valorificarea titlurilor de despăgubire”.

Curtea a constatat că în cauza

dedusă judecății, printr-o notificare formulată în temeiul Legii nr. 10/2001,

reclamanta a solicitat restituirea în natură sau despăgubiri bănești pentru

terenul în suprafață de 15.483 mp.

Prin Dispoziția nr. 612/2005,

Primarul orașului Hațeg a respins notificarea cu motivarea că terenul notificat

a avut destinația de teren arabil și preluat de C.A.P., fiind solicitat și în

baza Legii nr. 18/1991.

Împotriva dispoziției amintite,

reclamanta a formulat contestație, iar Tribunalul Hunedoara, secția civilă,

prin Sentința Civilă nr. 341 din 06 iulie 2007, rămasă definitivă și

irevocabilă prin Decizia nr. 45/A/2008 a Curții de Apel Alba Iulia, a admis

această contestație, a anulat dispoziția atacată și a obligat Primarul Orașului

Hațeg să emită o nouă dispoziție prin care să constate calitatea reclamantei de

persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, în condițiile Legii nr. 10/2001,

pentru terenul în suprafață de 10.042 mp și să propună despăgubiri în

echivalentul acestuia, în limita sumei de 244.221 RON, în condițiile Titlului

VII din Legea nr. 247/2005.

În temeiul acestei hotărâri

judecătorești, Primarul orașului Hațeg a emis Dispoziția nr. 566/2008 prin care

a propus acordarea de despăgubiri reclamantei, în condițiile titlului VII din

Legea nr. 247/2005, pentru imobilul teren notificat.

Dosarul aferent dispoziției nr. 566/2008

a fost transmis Secretariatului Comisiei Centrale unde a fost înregistrat sub nr.

43156/CC/2009.

Urmare a petițiilor reclamantei,

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților prin Direcția pentru

Coordonarea Aplicării Legii nr. 10/2001 i-a adus la cunoștință acesteia

detaliile în legătură cu procedura de soluționare a dosarelor, în sensul că, în

aplicarea dispozițiilor pct. 17.1 din Normele metodologice de aplicare a titlului

VII din Legea nr. 247/2005 aprobate prin H.G. nr. 1095/2005, a fost emisă

Decizia nr. 2815 din 16 septembrie 2008, potrivit căreia dosarele transmise

Secretariatului Comisiei Centrale sunt împărțite în două categorii, respectiv

cele transmise înainte de intrarea în vigoare a O.G. nr. 81/2007 și cele

transmise ulterior intrării în vigoare a acestei ordonanțe, iar în cadrul

fiecărei categorii, dosarele sunt analizate în ordinea înregistrării lor.

Curtea a apreciat că răspunsul

formulat prin cele două adrese nu poate fi considerat ca fiind un refuz

nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, întrucât

nu conține o exprimare neechivocă a intenției de a nu se da curs solicitărilor

reclamantei sau de a nu se respecta prevederile legale privind emiterea

deciziei reprezentând titlul de despăgubire.

Tribunalul Hunedoara, prin sentința

amintită, a obligat Primarul Orașului Hațeg să emită o nouă dispoziție prin

care să constate calitatea reclamantei de persoană îndreptățită la măsuri

reparatorii, în condițiile Legii nr. 10/2001, pentru terenul în suprafață de

10.042 mp și să propună despăgubiri în echivalentul acestuia, în limita sumei

de 244.221 RON, în condițiile titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Având în vedere că procedura

administrativă prevăzută de titlul VII din Legea nr. 247/2005 presupune

transmiterea dosarului evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în

vederea întocmirii raportului de evaluare, precum și emiterea deciziei în

cuantumul prevăzut în raportul de evaluare întocmit în cursul acestei

proceduri, Curtea a reținut că în mod corect Comisia Centrală a apreciat

necesitatea lămuririi dispozitivului Sentinței Civile nr. 341/06 iulie 2007 a

Tribunalului Hunedoara în procedura reglementată de art. 281 ind.1 C. proc.

civ., pentru a se stabili dacă, prin această sentință, s-a constatat întinderea

dreptului reclamantei la măsuri reparatorii în sumă de 244.211 RON sau dacă,

pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor, se va urma procedura instituită

prin Titlul VII din Legea nr. 247/2005, respectiv se va proceda la evaluarea

imobilului notificat în vederea stabilirii cuantumului. În acest sens, a emis

adresa din 05 august 2010, pe care a comunicat-o Primăriei orașului Hațeg și

reclamantei, în calitate de părți în litigiul finalizat prin sentința amintită

mai sus.

Față de aceste aspecte Curtea a

reținut că pârâtul a manifestat disponibilitate pentru tratarea, în condițiile

legii, a dosarului reclamantei și a parcurs primele 2 etape descrise mai sus

într-o manieră rezonabilă.

I.3. Recursul exercitat în cauză.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamanta N.E., criticând- o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta a susținut, în esență, că prin

sentința civilă nr. 341 din 6 iulie 2007, pronunțată în dosarul nr. 1022/97/2006,

Tribunalul Hunedoara a admis contestația formulată în baza Legii nr. 10/2001 și

a obligat Primarul Orașului Hațeg să emită o nouă dispoziție prin care ă

constate calitatea sa de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, în

condițiile Legii nr. 10/2001, pentru terenul în suprafață de 10.042 mp și să

propună despăgubiri în echivalentul acestuia, în limita sumei de 244.221 lei,

în condițiile titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Astfel că, a precizat recurenta,

având în vedere această hotărâre precum și Decizia nr. 52 din 04 iunie 2007

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs

în interesul legii, prin care s-a stabilit că în situația în care cuantumul

măsurilor reparatorii prin echivalent, prevăzute de Legea nr. 10/2001, a fost

stabilit printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă,

titlul de despăgubiri se va emite în baza respectivei hotărâri, în cuantumul

prevăzut de aceasta.

II.Considerentele Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Examinând cauza prin prisma

criticilor formulate de recurenta reclamantă și a dispozițiilor art. 394

1

C.

proc. civ., față de materialul probator și dispozițiile legale incidente,

Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi

expuse în continuare.

II.1 Argumente de fapt și de drept

relevante.

Recurenta reclamant N.E. a solicitat

instanței de contencios administrativ să constate:

- refuzul nejustificat al pârâtei de

a emite decizia reprezentând titlul de despăgubire raportat la Sentința Civilă nr.

341/2007 în dosar nr. 1022/97/2006 (dosar nr. 1488/2006) a Tribunalului

Hunedoara, secția civilă, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 45/A/2008

din 05 august 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă.

- să oblige Statul Român prin

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - Autoritatea Națională

pentru Restituirea Proprietăților la emiterea deciziei reprezentând titlul de

despăgubire pentru cuantumul despăgubirilor stabilit prin Sentința Civilă nr. 341/2007

în dosar nr. 1022/97/2006 (dosar nr. 1488/2006) a Tribunalului Hunedoara,

secția civilă, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 45/A/2008 din 05

august 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă în dosar nr. 1022/97/2006.

- să oblige pârâta la emiterea

deciziei, a titlului de despăgubire în termen de 30 de zile de la rămânerea

definitivă și irevocabilă a sentinței/deciziei instanței;

- să oblige pârâta la comunicarea

deciziei (a titlului de despăgubire), în termen de 30 de zile de la emitere sub

sancțiunea de daune cominatorii în cuantum de 100 lei/zi de întârziere;

Înalta Curte constată că în mod

corect prima instanță a apreciat că răspunsul formulat prin cele două adrese nu

poate fi considerat ca fiind un refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit.

i) din Legea nr. 554/2004, întrucât nu conține o exprimare neechivocă a

intenției de a nu se da curs solicitărilor reclamantei sau de a nu se respecta

prevederile legale privind emiterea deciziei reprezentând titlul de

despăgubire.

În speță, Tribunalul Hunedoara, secția

civilă, prin Sentința Civilă nr. 341/06 iulie 2007, rămasă definitivă și

irevocabilă, pe de o parte, a stabilit cuantumul despăgubirilor la suma de

244.221 RON, iar pe de altă parte, a menționat că măsurile reparatorii în

cuantumul stabilit, se vor acorda în condițiile titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Față de situația constatată, prin

adresa din 05 august 2010 s-a solicitat Primăriei Orașului Hațeg și

reclamantei, în calitate de părți în litigiul finalizat prin sentința amintită

mai sus, să formuleze, în temeiul art. 281

1

C. proc. civ., o cerere

privind lămurirea dispozitivului Sentinței Civile nr. 341 din 06 iulie 2007 a Tribunalului

Hunedoara, în sensul de a se preciza dacă, prin această sentință, s-a constatat

întinderea dreptului reclamantei la măsuri reparatorii în sumă de 244.211 RON

sau dacă, pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor, se va urma procedura

instituită prin titlul VII din Legea nr. 247/2005, respectiv se va proceda la

evaluarea imobilului notificat în vederea stabilirii cuantumului.

În acest context, Înalta Curte

constată că în mod corect prima instanță a apreciat că termenul rezonabil de

soluționare a cererii la care face referire reclamanta nu a fost încălcat, întrucât

întârzierea în emiterea titlului de despăgubire nu îi este imputabilă Comisiei

centrale pentru stabilirea despăgubirilor, care așa cum rezultă din cuprinsul

dosarului și corespondența dinte părți a depus demersurile pentru completarea

dosarului cu documentația necesară.

Rezultă așadar că nu se poate reține

existența unui refuz din partea Comisiei Centrale cu privire la soluționarea

dosarului privind acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantei, nefiind

astfel îndeplinite dispozițiile art. 1 și art. 2 din Legea contenciosului

administrativ nr. 554/2004, motiv pentru care se reține că prima instanță a

pronunțat o hotărâre legală și temeinică, pe care instanța de control judiciar

o va păstra.

II.2 Temeiul

legal al soluției instanței de recurs.

Având în vedere toate aceste

considerente, Înalta Curte reținând că hotărârea pronunțată de instanța de fond

este legală și temeinică, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ, va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de N.E.

împotriva sentinței nr. 283/F/CA/2010 din 16 noiembrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 6 martie 2012.