ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3026/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3026/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Craiova la data de 07 iulie 2010, reclamantul T.M., în contradictoriu cu
pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie
1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, a solicitat
instanței să oblige primul pârât să analizeze în Comisia SSPR dosarul nr. 15959
din 08 decembrie 2004 și să propună CPRD preschimbarea certificatului doveditor
conform prevederilor Legii nr. 341/2004, iar cel de-al doilea pârât să semneze
certificatul doveditor preschimbat, în vederea eliberării lui.
În motivarea cererii
sale, reclamantul a arătat că a participat la Revoluția din Decembrie 1989,
dovada făcând-o cu documentele existente la dosarul întocmit, pe care pârâtul
nu le contestă, deoarece prin adresa nr. 18/7955/2009, i-a comunicat faptul că
dosarul său a fost analizat în Comisia SSPR, care a constatat că este complet
din punct de vedere tehnic, fiind validat și trimis la CPRD în vederea avizării
favorabile.
Reclamantul a
susținut că refuzul Președintelui CPRD de a semna certificatul doveditor
preschimbat cu seria LRM - T nr. 00857, tipărit pe numele său pentru ca SSPR să
i-l elibereze, este abuziv, neîntemeiat și lipsit de temei legal.
Întâmpinările
depuse în cauză
Prin întâmpinarea
formulată, pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din
Decembrie 1989 a invocat excepția lipsei procedurii prealabile, excepția
prematurității introducerii cererii și excepția inadmisibilității acțiunii, iar
pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
Pârâta Comisia
Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, prin întâmpinare, a invocat
excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere faptul că această
Comisie este un organ de lucru al Camerei Deputaților, neavând personalitate
juridică, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și
netemeinică.
Hotărârea
instanței de fond
Prin Sentința nr. 493
din 02 noiembrie 2010, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ
și fiscal a respins acțiunea privind pe reclamantul T.M., în contradictoriu cu
pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie
1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989.
Pentru a pronunța
această soluție, instanța de fond, examinând excepțiile invocate de către
instituțiile pârâte, a constatat că reclamantul s-a adresat, la 24 iunie 2010,
cu contestație către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor
din Decembrie 1989 pentru nepreschimbarea certificatului său de revoluționar și
nu către Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, așa cum
prevăd dispozițiile legale, astfel încât Curtea a reținut că nu a fost
îndeplinită procedura prevăzută de legea specială, aspect ce constituie un fine
de neprimire a acțiunii.
Pe de altă parte,
luând în considerare și ipoteza în care s-ar aprecia că cererea reclamantului
cu caracter de contestație a fost greșit îndreptată, judecătorul fondului a
reținut că, în raport de data formulării acesteia, 24 iunie 2010, și de data
promovării acțiunii la instanță, 07 iulie 2010, adică după aproximativ două
săptămâni de la data formulării contestației și înainte de soluționarea
acesteia sau de expirarea termenului în care trebuie să fie soluționată,
acțiunea promovată ar fi prematură.
Calea de atac
exercitată în cauză
Împotriva acestei
sentințe, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, a declarat recurs
reclamantul T.M., invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea căii de
atac, recurentul-reclamant a susținut, în esență, că a îndeplinit procedura
prealabilă cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor
din Decembrie 1989 în condițiile Legii nr. 554/2004 și doar în timpul
procesului, a aflat că, în realitate, pârâta Comisia Parlamentară a
Revoluționarilor din Decembrie 1989 nu și-a îndeplinit obligațiile legale,
motiv pentru care a formulat contestația specială la Comisia Parlamentară la
data de 22 octombrie 2010.
Recurentul a susținut
că, la data introducerii acțiunii, lista prevăzută de art. 9 din Legea nr.
341/2004 nu era publicată, iar termenul de 6 luni curge de la această dată,
astfel încât a formulat contestația în termenul legal.
II. Considerentele
Înaltei Curți asupra recursului
Examinând cauza în
raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate de recurent,
precum și de reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru
considerentele expuse în continuare.
Argumente de fapt
și de drept relevante
Potrivit art. 9 alin.
(5) din Legea nr. 341/2004, reclamantul, înainte de a se adresa instanței de
judecată trebuie să se adreseze mai întâi Comisiei Parlamentare a
Revoluționarilor din Decembrie 1989.
Conform acelorași
dispoziții legale, contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea
preschimbării certificatelor, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și
se vor adresa Comisiei parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989, care
le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.
De asemenea, art. 19
și art. 20 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate
prin H.G. 1412/2004, cu modificările și completările ulterioare, prevăd că, la
finalizarea lucrărilor Comisiei SSPR, respectiv 30 aprilie 2010, potrivit
prevederilor Legii nr. 391/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 84/2009, pentru
prorogarea termenului prevăzut la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, SSPR
a publicat lista finală cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile
tipuri de certificate, care s-a publicat în M. Of. nr. 467 bis/07 iulie 2010.
Persoanele
nemulțumite de nepreschimbarea certificatului doveditor pot face contestație la
Comisia Parlamentară, în termen de maximum 6 luni de la data publicării în
Monitorul
Oficial
al României a listei finale prevăzute la art. 19 alin. 1 din Legea nr.
341/2004.
În cuprinsul
contestației vor fi prezentate expres și lipsit de orice echivoc datele de
identificare a contestatarului, actele sau faptele contestate și, totodată, vor
fi anexate documente doveditoare în susținerea contestației.
În vederea
soluționării contestațiilor, Comisia Parlamentară poate solicita instituțiilor
publice punerea la dispoziție a documentelor necesare, acestea având obligația
de a le transmite, în copie, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data
solicitării, precum și punctul de vedere al SSPR cu privire la contestația formulată.
În termen de 30 de
zile de la data depunerii contestației, Comisia Parlamentară comunică
contestatarului și la SSPR modul de soluționare a contestației.
Pe baza propunerilor
formulate de Comisia Parlamentară, SSPR reanalizează documentația pe baza căreia
a fost luată decizia ce formează obiectul contestației și, în raport de decizia
adoptată, procedează conform reglementărilor în vigoare.
Abia după parcurgerea
acestei etape a procedurii prealabile speciale privind formularea contestației,
solicitanții cărora nu le-au fost preschimbate certificatele doveditoare, sunt
îndreptățiți a se adresa instanței de judecată pentru valorificarea dreptului
la preschimbare pe calea unei hotărâri judecătorești.
Dispozițiile citate,
avute în vedere în mod corect de instanța de fond la pronunțarea sentinței
recurate, instituie o procedură administrativă prealabilă, pe care persoana
nemulțumită de nepreschimbarea certificatului trebuie să o urmeze înainte de a
se adresa instanței de contencios administrativ, ca o cale mai rapidă de
restabilire a legalității, având ca scop atât protecția autorității publice
emitente care, prin repararea eventualelor erori săvârșite cu ocazia emiterii
actului, poate evita chemarea sa în judecată în calitate de pârât, suportarea
unor cheltuieli suplimentare ori plata unor daune mai mari și chiar lezarea
prestigiului său prin pierderea unui proces public, cât și pe cea a
particularului, care are posibilitatea de a obține anularea actului printr-o
procedură administrativă mai simplă și scutită de cheltuieli judiciare (Decizia
nr. 1912 din 3 aprilie 2007, publicată în Jurisprudența Înaltei Curți de
Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal pe anul
2007, Semestrul I, p. 129 - 131).
Înalta Curte, în
acord cu cele reținute de Curtea de Apel, apreciază că, neparcurgând procedura
prealabilă specială și obligatorie prevăzută de dispozițiile art. 20 alin. (1)
din H.G. nr. 1412/2004, recurentul-reclamant nu se poate adresa direct
instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins și repararea
eventualului prejudiciu suferit, lipsa plângerii prealabile formulate în
condițiile enunțate constituind un fine de neprimire al acțiunii în contencios
administrativ.
În acest sens sunt și
dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, care prevăd că legalitatea unui act
administrativ unilateral poate fi supusă controlului instanței de contencios
administrativ numai după ce persoana a respectat procedura prealabilă, în
speță, cea specială prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004.
Astfel fiind, Înalta
Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu
pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală
pe care o va menține.
Față de soluția
instanței de fond de respingere, ca inadmisibilă, a acțiunii reclamantului, ca
urmare a admiterii excepției lipsei procedurii prealabile, soluție supusă
controlului pe calea prezentului recurs, nu vor face obiectul analizei
susținerile recurentului-reclamant referitoare la îndeplinirea condițiilor de
fond pentru preschimbarea certificatului de revoluționar în raport cu
dispozițiile Legii nr. 341/2004 și ale Normelor metodologice, aprobate prin
H.G. nr. 1412/2004.
Temeiul legal al
soluției instanței de recurs
Pentru considerentele
expuse, Înalta Curte constată că sentința recurată nu este afectată de niciunul
din motivele de casare sau modificare în sensul dispozițiilor art. 304 și art.
304
1
C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) teza
a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu
modificările ulterioare, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul
formulat de reclamantul T.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul
declarat de T.M. împotriva Sentinței nr. 493 din 02 noiembrie 2010 a Curții de
Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 25 mai 2011.