ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1523/2012

Asupra recursurilor de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată reclamantul N.C. a solicitat obligarea Președintelui Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 să-i semneze certificatul doveditor, preschimbat conform prevederilor Legii nr. 341/2004, pentru ca S.S.P.R. să fie în măsură a i-l elibera. De asemenea a solicitat obligarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 la acordarea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 – Remarcat prin Fapte Deosebite, urmând ca apoi să se continue procedura de preschimbare a certificatului doveditor conform prevederilor art. 13 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G.

nr. 1412/2004 și a Legii nr. 341/2004. Prin Întâmpinarea formulată de pârâtul Secretariatul de Stat a fost invocată excepția lipsei procedurii prealabile, a prematurității și a inadmisibilității cererii. 2. Hotărârea Curții de Apel Prin sentința nr. 150 din 21 martie 2011 a Curții de Apel Craiova au fost respinse excepțiile invocate de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul N.C. în contradictoriu cu pârâții Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, în sensul că a fost obligat pârâtul S.S.P.R. să trimită în vederea avizării și semnării certificatul emis pe numele reclamantului către pârâtul C.P.R.D.

De asemenea, instanța a dispus obligarea pârâtului C.P.R.D. să se pronunțe asupra avizării certificatului și să restituie dosarul către pârâtul S.S.P.R. în vederea continuării procedurii prevăzute de lege. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei în raport de petitul acțiunii având ca obiect obligarea Președintelui Comisiei de a semna Certificatul preschimbat, conform Legii nr. 341/2004, nu este fondată, întrucât pârâtul are atribuții potrivit legii, de a elibera și semna acest certificat, ceea ce-i conferă calitate procesuală pasivă, existând identitate între persoana pârâtului și cel ce ar putea fi obligat în cadrul raportului juridic dedus judecății.

Nu are relevanță personalitatea juridică în materia contenciosului administrativ, ci capacitatea de a emite un act administrativ în sensul art. 2 din Legea nr. 554/2004, conform atribuțiilor conferite de lege. Instanța de fond a constatat că sunt neîntemeiate și excepțiile privind lipsa procedurii prealabile și implicit a prematurității acțiunii, întrucât reclamantul a atașat proba parcurgerii recursului grațios. De asemenea, instanța a reținut că obiectul cauzei îl formează constatarea ca nejustificat a refuzului de a se emite certificatul constatator al calității de revoluționar, ipoteză în care, potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004, nu este necesară parcurgerea procedurii prealabile. Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul Secretariatul de Stat, motivată de faptul că nu s-ar fi formulat contestația prevăzută de H.G.

nr. 1412/2004 la Comisia Parlamentară, instanța a reținut că este neîntemeiată, întrucât excepția ar putea fi invocată eventual de această parte, raportat la procedura desfășurată în legătură exclusivă cu acest pârât. Pe fondul cauzei, Curtea a reținut că reclamatul a participat la Revoluția din Decembrie 1989 și a depus întreaga documentație pentru obținerea Certificatului de Luptător în Revoluția din Decembrie 1989 Remarcat prin Fapte Deosebite. Adeverința eliberată de pârâtul Comisia Parlamentară confirmă faptul că dosarul a fost discutat în comisie, în termenul legal, însă nu a fost eliberat certificat tipizat din lipsă de formulare. Reclamantul a formulat contestație față de certificatul de Participant la Revoluție, care a fost admisă, fiind publicat în M.O.

numele eronat al reclamantului, însă în urma reanalizării s–a acordat Titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - Remarcat pentru Fapte Deosebite, iar până în prezent nu a fost transmis dosarul spre avizare Comisiei Parlamentare și apoi de semnare a Certificatului. Instanța a reținut că reclamantul a făcut în termen demersurile legale pentru emiterea certificatului, iar întârzierea emiterii acestuia se datorează autorităților publice învestite cu competențe în această materie. Faptul că reclamantul nu se află în posesia titlului de luptător în revoluție se datorează lipsei formularelor tipizate, potrivit conținutului adeverinței Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției din Decembrie 1989, însă acesta a fost declarat Luptător Remarcat Prin Fapte Deosebite și înregistrat în evidența Comisiei.

Instanța de fond a reținut că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 10 alin. (4) din Normele aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 conform cărora pot solicita eliberarea unui nou tip de certificat și persoanele care au depus documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate.

3. Recursurile declarate de Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din decembrie 1989 Recurenta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a criticat hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală, arătând că în conformitate cu dispozițiile legale se procedează la preschimbarea certificatelor doveditoare a calității de revoluționar obținute conform Legii nr. 42/1990, numai în situația în care dosarul conține toate elementele necesare preschimbării, iar reclamantul nu a făcut dovada existenței certificatului în discuție. Recurenta a arătat că dosarul intimatului-reclamant a fost transmis Comisiei Parlamentare de către S.S.P.R.

cu propunerea pentru acordarea avizului, însă membrii comisiei au analizat dosarul transmis și au constatat că acesta nu îndeplinește condițiile pentru preschimbarea certificatului, având în vedere că i-a fost acordată calitatea onorifică de participant la revoluția din decembrie 1989 și nu de remarcat prin fapte deosebite în victoria revoluției. De asemenea, recurenta a arătat faptul că a fost încheiată perioada de preschimbare a noilor certificate, fiind publicată lista finală în M.O. nr. 467 bis din 7 iulie 2010 și de la această dată curge termenul pentru contestarea nepreschimbării certificatelor la Comisia Parlamentară și numai în situația în care reclamantul este nemulțumit de decizia comisiei, se poate adresa instanței de judecată.

Recurentul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din decembrie 1989 a criticat hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală, invocând excepția lipsei procedurii prealabile, excepția prematurității acțiunii și a inadmisibilității. S-a arătat faptul că, în conformitate cu dispozițiile legale, persoanele nemulțumite de nepreschimbarea certificatului doveditor pot face contestație la Comisia Parlamentară, în termen de maxim 6 luni de la data publicării în MO a listei finale prevăzute la art. 19 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004. Astfel, s-a susținut că numai după parcurgerea acestei etape a procedurii prealabile speciale privind formularea contestației, solicitanții cărora nu li s-a preschimbat certificatul doveditor, se pot adresa instanței de judecată.

S-a susținut că procedura instituită de dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 este o procedură instituită printr-o lege specială, ce are valoarea unei norme speciale ce derogă de la norma generală. Cu privire la excepția prematurității acțiunii, recurentul a apreciat că reclamantul avea deschisă calea acțiunii în fața instanțelor judecătorești după parcurgerea etapelor pe cale administrativă, inclusiv a procedurii prealabile speciale, care trebuia exercitată până la data de 7 ianuarie 2011. În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate a acțiunii introductive, recurentul a arătat că a fost prorogat termenul final de preschimbare a certificatelor doveditoare de revoluționar până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv.

S-a precizat că S.S.P.R. are competența doar să preschimbe certificatele doveditoare care au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, în perioada 1990-1997.

Astfel, recurentul a apreciat că este inadmisibilă solicitarea reclamantului de eliberare a certificatului doveditor al calității de revoluționar în temeiul Legii nr. 341/2004, în condițiile în care reclamantului nu i-a fost recunoscută în temeiul Legii nr. 42/1990 calitatea de luptător pentru victoria revoluției române din decembrie 1989 și nu i-a fost conferit prin decret prezidențial, titlul de luptător pentru victoria revoluției române din decembrie 1989. Recurentul a arătat că reclamantul este numai beneficiarul unui certificat de participant la revoluție și a solicitat, prin cererea depusă la S.S.P.R., preschimbarea acestui tip de certificat în care are calitatea de participant, iar nu acordarea de noi titluri sau calități de revoluționar.

II. Decizia instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează: Cu privire la excepțiile invocate de recurenți prin motivele de recurs formulate, Înalta Curte a constatat că acestea au fost corect soluționate de instanța de fond, care a răspuns punctual la excepțiile invocate, motiv pentru care Înalta Curte menține motivarea acestei instanțe.

Înalta Curte reține că obiectul cauzei se circumscrie ipotezei dispozițiilor art. 7 alin. (5) raportate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, situație în care nu este necesară parcurgerea procedurii prealabile, iar în ceea ce privește excepția de prematuritate a acțiunii introductive, Înalta Curte constată că invocarea faptului că nu a fost epuizată procedura administrativă, nu poate fi primită de această instanță de control judiciar, întrucât autoritatea pârâtă a refuzat nejustificat de a rezolva cererea reclamantului aflată în procedura administrativă arătată, fiind depășit termenul rezonabil pentru soluționarea cererii reclamantului. Critica recurentului S.S.P.R. cu privire la soluționarea fondului pretențiilor formulate de reclamant nu poate fi primită de Înalta Curte, motiv pentru care soluția instanței de fond și motivarea acesteia urmează a fi menținute de instanța de control judiciar.

Înalta Curte, văzând deciziile nr. 412/2006, nr. 801/2009, nr. 473/2006 și nr. 176/2009 pronunțate de Curtea Constituțională, a reținut că această comisie parlamentară pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției nu a fost creată prin regulament parlamentar, ci prin lege, iar activitatea sa este una de control parlamentar al unei activități administrative a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, situație în care procedura cu această Comisie este facultativă, persoana interesată având posibilitatea fie de a apela la această procedură, fie de a se adresa direct instanței de judecată.

Înalta Curte analizând actele și lucrările dosarului a constatat că reclamantul nu se află în posesia titlului de luptător în revoluție, datorită lipsei formularelor tipizate, așa cum rezultă din conținutul adeverinței Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției din Decembrie 1989. Însă Înalta Curte a constatat că reclamantul a fost declarat Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite și înregistrat în evidența Comisiei, conform certificatului eliberat la data de 3 aprilie 1997 (dosar fond), iar această instituție se află în culpă pentru nesoluționarea cererii reclamantului, situație în care în mod corect s-a dispus obligarea pârâților la finalizarea procedurilor demarate de avizare a cererii de acordare a titlului de luptător pentru victoria revoluției române și de preschimbare a certificatului doveditor.

Înalta Curte are în vedere și dispozițiile art. 10 alin. (4) din Normele aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 care prevăd că pot solicita eliberarea unui nou tip de certificat și persoanele care au depus documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate, aceasta fiind situația de fapt existentă în dosarul de față. Pentru aceste considerente, nefiind motive de casare sau modificare a sentinței atacate, văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile formulate de Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile formulate de Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din decembrie 1989 împotriva sentinței nr. 150 din 21 martie 2011 a Curții de Apel Craiova–secția contencios administrativ și fiscal ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2012.