ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 302/2012

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

Prin cererea adresată Curții de Apel Craiova,

reclamantul C.F. a chemat în judecată pe pârâții Comisia Parlamentară a

Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor

din Decembrie 1989, solicitând obligarea primei pârâte să avizeze favorabil

propunerea SSPR de preschimbare a certificatului doveditor, iar Președintele

acestei Comisii să semneze certificatul doveditor preschimbat, precum și

obligarea pârâtului SSPR să valideze cererea sa de preschimbare și să propună

Comisiei avizarea favorabilă a dosarului de preschimbare a certificatului, să

tipărească certificatul doveditor preschimbat, Secretarul de Stat să-l semneze

și să-l ștampileze, să-l prezinte în vederea semnării Președintelui CPRD și

să-l elibereze.

Pârâtul Secretariatul

de Stat Pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a formulat

întâmpinare, invocând excepțiile lipsei procedurii prealabile, prematurității

introducerii cererii și inadmisibilității acțiunii.

de Apel

Prin Sentința nr. 140

din 16 martie 2011 a Curții de Apel Craiova a fost respinsă acțiunea formulată

de reclamantul C.F., împotriva pârâților Comisia Parlamentară a

Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989, având ca obiect obligare emitere act

administrativ.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a analizat excepțiile invocate de pârât prin

întâmpinare, în ordinea dedusă din caracterul acestora și efectele pe care le

produc și a apreciat întemeiată excepția neîndeplinirii procedurii prealabile,

având în vedere dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004,

modificată și completată, potrivit cărora "contestațiile privind

preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei

legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei

parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează

potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens", dispoziții

coroborate cu art. 20 alin. (1) și 3 din H.G. nr. 1412 din 02 septembrie 2004

pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004,

conform cărora persoanele nemulțumite de nepreschimbarea certificatului

doveditor sau care consideră, pe bază de probe, că în cazul altor persoane

cărora le-a fost preschimbat certificatul doveditor nu au fost respectate

prevederile legale, pot face contestație la Comisia Parlamentară, în termen de

maxim 6 luni de la data publicării în M. Of. a listei finale cuprinzând

persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate, urmând ca modul

de soluționare a contestației să fie comunicat contestatarului și SSPR în

termen de 30 de zile de la data depunerii.

Astfel, instanța de

primă jurisdicție a apreciat că în ceea ce privește procedura de contestare a

modului de soluționare a cererii prin nepreschimbarea certificatului, Legea nr.

341/2004 și Normele de aplicare a acesteia stabilesc norme speciale,

derogatorii de la dreptul comun, privind efectuarea procedurii prealabile,

astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004,

atât în ce privește termenul, cât și condițiile de efectuare a plângerii

prealabile care, în toate cazurile, urmează să-i fie adresată Comisiei

parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989.

Instanța de fond a

reținut că în cauza de față, învestind instanța de judecată cu o acțiune prin

care se contestă refuzul Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie

1989 și Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor de a-și

îndeplini obligațiile legale de preschimbare a certificatului doveditor al

titlului, acordat potrivit Legii nr. 42/1990, reclamantul a urmat procedura

prealabilă, nu în raport cu Comisia parlamentară a revoluționarilor din

decembrie 1989, ci față de Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor, căruia i s-a adresat cu contestația formulată la data de 21

iunie 2010, atașată la dosarul cauzei.

Pentru aceste

considerente, instanța de primă jurisdicție a reținut că neparcurgând procedura

prealabilă specială și obligatorie prevăzută de dispozițiile art. 20 alin. (1)

din H.G. nr. 1412/2004, reclamantul nu se poate adresa direct instanței de

judecată pentru recunoașterea dreptului pretins și repararea eventualului

prejudiciu suferit, lipsa plângerii prealabile formulate în condițiile speciale

și obligatorii, prevăzute de dispozițiile art. 20 alin. (1) din H.G. nr.

1412/2004, constituie un fine de neprimire al acțiunii în contencios administrativ.

de C.F.

Prin motivele de

recurs formulate, recurentul-reclamant a criticat hotărârea instanței de fond

ca nelegală și netemeinică, indicând ca temei al recursului dispozițiile art.

304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurentul a arătat

că prin acțiunea introductivă a solicitat obligarea SSPR să trimită dosarul

Comisiei Parlamentare în vederea publicării în M. Of., întrucât numele său nu

apare publicat, iar instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor

legale, soluționând cauza pe excepția neîndeplinirii procedurii prealabile.

II. Decizia instanței

de recurs

Înalta Curte de

Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând

motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator

și dispozițiile legale incidente în cauză, va admite recursul și va casa

hotărârea atacată, cu trimitere spre rejudecare instanței de fond, pentru

considerentele ce urmează:

În conformitate cu

dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ. judecătorii au îndatorirea să

stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind

aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea

corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Văzând dispozițiile

art. 13 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 1412/2004, privind Normele metodologie de

aplicare a Legii nr. 341/2004, Înalta Curte constată că Secretariatul de stat

pentru problemele revoluționarilor are obligația de a elabora lista finală cu

persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate, precum și cu

cele cărora li s-a respins cererea de preschimbare.

În ceea ce privește

procedura de contestare a modului de soluționare a cererii, prin

nepreschimbarea certificatului, dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr.

341/2004 stabilesc următoarele: "Contestațiile privind preschimbarea ori

neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se vor

adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care se

soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens".

În completarea

acestei norme legale, potrivit art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004, se

stabilește că persoanele nemulțumite de nepreschimbarea certificatului

doveditor "pot face contestație la Comisia Parlamentară în termen de

maximum de 6 luni de la data publicării în M. Of. al României partea I, a

listei finale prevăzute la art. 19 alin. (1)".

În cauză, se reține

că, potrivit înscrisurilor aflate la dosar, reclamantul deține adeverința nr.

17184 din 27 februarie 1997, care atestă calitatea de beneficiar al Legii nr.

42/1990, republicată și în care se precizează că după tipărirea certificatelor

reclamantul urmează să primească certificatul cu nr. 17184.

Înalta Curte constată

că recurentul-reclamant s-a adresat SSPR, iar prin adresa din 18 mai 2010

această instituție i-a comunicat refuzul de soluționare a cererii

reclamantului, motivat de faptul că acesta nu are un dosar depus în temeiul

Legii nr. 341/2004 și nici în baza Legii nr. 42/1990, precum și pentru

considerentul că termenul final de solicitare a preschimbării certificatelor

doveditoare ale calității de revoluționar și de depunere a documentelor

solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de

revoluționar a fost 30 aprilie 2009.

Potrivit

dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un

interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul

primit la plângerea prealabilă adresată autorității publice emitente sau dacă

nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 7 alin. (4) poate

sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita

anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate și eventual

reparații pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de

contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept al său,

recunoscut de lege, prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat

de soluționare a cererii.

Înalta Curte a

constatat că în mod greșit instanța de fond a soluționat acțiunea pe excepția

de inadmisibilitate, reținând că reclamantul nu a îndeplinit procedura

prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, întrucât văzând deciziile

nr. 412/2006, nr. 801/2009, nr. 473/2006 și nr. 176/2009 pronunțate de Curtea

Constituțională a reținut că această comisie parlamentară pentru cinstirea și

sprijinirea eroilor revoluției nu a fost creată prin regulament parlamentar, ci

prin lege, iar activitatea sa este una de control parlamentar al unei

activități administrative a Secretariatului de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor, situație în care procedura cu această Comisie este

facultativă, persoana interesată având posibilitatea fie de a apela la această

procedură, fie de a se adresa direct instanței de judecată.

Pentru aceste

considerente, văzând că în cauza dedusă judecății nu trebuie urmată procedura

prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, în temeiul dispozițiilor

art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul și va casa sentința

atacată, trimițând cauza spre soluționare instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

formulat de C.F. împotriva Sentinței nr. 140 din 16 martie 2011 a Curții de

Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 ianuarie 2012.

Procesat

de GGC - NN