ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1862/2012

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin acțiunea înregistrată la 19 martie 2010 pe rolul Curții de Apel București, reclamantul T.I.

a solicitat în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie obligarea pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 să-i elibereze certificatul doveditor prevăzut de Legea nr. 341, care să ateste calitatea sa de luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 - luptător remarcat prin fapte deosebite; obligarea pârâtului Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 la emiterea avizului favorabil prevăzut de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 341/2004; obligarea pârâților la executarea hotărârii pronunțate în termen de 5 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii; obligarea pârâților la plata unei penalități de 100 RON pentru fiecare zi de întârziere, de la data când, potrivit hotărârii pronunțate, au fost obligați să execute hotărârea, până la momentul executării hotărârii ce se va pronunța, cu cheltuieli de judecată.

Pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a formulat întâmpinare la data de 23 septembrie 2010 prin care a invocat excepția lipsei procedurii prealabile, excepția prematurității introducerii cererii și excepția inadmisibilității acțiunii. 2. Hotărârea Curții de Apel Prin Sentința nr. 4643 din 22 noiembrie 2010 a Curții de Apel București au fost respinse excepțiile lipsei procedurii prealabile, inadmisibilității acțiunii, prematurității acțiunii și excepția rămânerii fără obiect a acțiunii. Instanța a admis acțiunea formulată de reclamantul T.I.

în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 în sensul că a obligat pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie să emită avizul prevăzut de art. 5 din Legea nr. 341/2004 și pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 să elibereze certificat doveditor în 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, sub sancțiunea unei penalități de 10 RON/zi de întârziere. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prorogarea termenului stabilit de lege nu poate fi interpretată în sensul dorit de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, respectiv că operează și cu privire la cererile și dosarele deja depuse.

Interpretarea pârâtului în sensul că doar la această ultimă dată trebuie preschimbate certificatele este contrară rațiunii legiuitorului exprimată în dispozițiile art. 5 alin. (3) și art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, fiind de natură a vătăma drepturile și interesele legitime ale celor care au depus anterior cererile și dosarele pentru preschimbare. În aceste condiții, instanța a constatat că excepția prematurității acțiunii este neîntemeiată.

Instanța a reținut că pârâtul a invocat neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, însă în cauza de față a constatat că nu ne aflăm într-o astfel de situație, ci în cea a nesoluționării cererii de eliberare a certificatului de revoluționar solicitat de către reclamant, situație în care acesta, în temeiul dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 se poate adresa instanței de contencios administrativ competente fără îndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din lege. Reținând că în susținerea excepției inadmisibilității acțiunii, pârâtul a invocat aceleași argumente, Curtea a respins-o ca neîntemeiată. Excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989, motivat de faptul că această comisie este un organ de lucru al Camerei Deputaților, neavând personalitate juridică a fost respinsă de instanța de fond ca neîntemeiată.

Este lipsită de relevanță împrejurarea că pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 are personalitate juridică în raport de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, atâta timp cât această autoritate are competență de a aviza propunerile Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor. Cu privire la fondul cererii, instanța a reținut că din probele administrate în cauză nu rezultă că reclamantul ar fi avut documentația incompletă și că acesta ar fi motivul nesoluționării cererii sale.

Mai mult decât atât, cererea reclamantului de preschimbare a certificatului său de revoluționar împreună cu documentația aferentă a fost analizată în plenul Comisiei constituite la nivelul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor și constatându-se că dosarul este complet, a primit avizul favorabil și a fost transmis la data de 03 mai 2010 Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 cu propunerea de acordare a avizului favorabil. Instanța de fond a constatat că în cauză au fost încălcate dispozițiile art. 15 alin. (2) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, care prevăd obligația Comisiei Parlamentare de a emite avizul într-un termen de 7 zile de la data înregistrării listelor cuprinzând propunerile venite de la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor.

Prin încheierea de ședință de la data de 21 martie 2011 Curtea de Apel București a admis cererea reclamantului de lămurire a dispozitivului Sentinței nr. 4643 din 22 noiembrie 2010, în sensul că al 3-lea paragraf al dispozitivului va avea următorul conținut: „obligă pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 să emită avizul prevăzut de art. 5 din Legea nr. 341/2004 și pârâtul SSPR să elibereze certificatul doveditor prevăzut de lege care să ateste calitatea reclamantului de luptător pentru victoria revoluției din decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”. 3. Recursurile declarate de pârâți. Împotriva acestei sentințe, precum și a încheierii din 21 martie 2011 au formulat recurs Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive.

- în mod greșit instanța de fond a respins excepțiile lipsei procedurii administrative prealabile și prematurității acțiunii, rezultate din prevederile art. 9 alin. (1) și (5) din Legea nr. 341/2004, precum și din prevederile art. 19 și 20 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1.412/2004, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens trebuie observat că reclamantul a introdus acțiunea înainte de expirarea termenului de preschimbare a certificatelor doveditoare ale calității de revoluționar (respectiv data de 30 aprilie 2010) și înainte de publicarea listei finale cuprinzând persoanele cărora le-a fost aprobată sau respinsă cererea de preschimbare.

Totodată, reclamantul nu a formulat contestația prealabilă către Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989; - pe fondul cauzei, instanța a obligat în mod greșit Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor la emiterea certificatului care să ateste calitatea de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, ignorând atât dispozițiile Legii nr. 341/2004 și ale H.G. nr. 1.412/2004, cât și probele dosarului - potrivit cărora reclamantul este îndreptățit la certificatul de revoluționar cu titlul de „Participant la Victoria Revoluției din Decembrie 1989”. Acest din urmă certificat a fost deja tipărit, având seria PRT - T nr. 0012, acțiunea fiind rămasă fără obiect.

În drept, recurentele au invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în ceea ce privește încadrarea motivelor de recurs. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul formulat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor este întemeiat, urmând a fi admis, însă numai pentru următoarele motive: Astfel, în mod corect instanța de fond a respins excepțiile lipsei procedurii administrative prealabile și prematurității acțiunii, față de împrejurarea că reclamantul a depus dosarul său la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, dosar care a fost admis încă din data de 30 aprilie 2009 și a fost transmis la data de 3 mai 2010 Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989, cu propunere de acordare a avizului favorabil.

Este adevărat că termenul final de preschimbare a certificatelor de revoluționar a fost prorogat, conform Legii nr. 391/2009, dar această prorogare nu se referă și la dosarele deja depuse. Pe fondul cauzei însă, în mod greșit instanța de fond a admis cererea de obligare a pârâților la emiterea unui certificat cu titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, în baza unor înscrisuri depuse de reclamant (procesul-verbal al Comisiei Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor nr. 18/2873 din 30 aprilie 2009 și adresa nr. 18/3755 din 3 iunie 2009) și care nu se coroborează cu celelalte probe ale dosarului. Aceste acte sunt lovite de nulitate, deoarece sunt semnate doar de 2 membri, din numărul minim de 6 membri.

Prin urmare, singurul titlu la care era îndreptățit reclamantul potrivit actelor depuse era acela de „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, care a și fost emis, având seria PRT - T nr. 00012, iar nu titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, astfel cum a solicitat prin acțiunea introductivă și cererea de completare a dispozitivului. Față de considerentele menționate în baza art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a admite recursul, modificând sentința și încheierea atacată în sensul respingerii acțiunii și, respectiv, cererii de completare a dispozitivului, ca neîntemeiate, cu mențiunea soluțiilor instanței de fond în privința excepțiilor de procedură invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge recursul formulat de Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 împotriva Sentinței nr. 4643 din 22 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv declarat. Admite recursurile declarate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor împotriva aceleiași sentințe, cât și împotriva încheierii din data de 25 martie 2011 pronunțată de aceeași instanță. Modifică sentința atacată în parte, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamant ca neîntemeiată. Menține restul dispozițiilor din hotărârea atacată referitoare la respingerea excepțiilor invocate. Modifică încheierea atacată în sensul că respinge cererea de completare a dispozitivului sentinței pronunțate.

Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 aprilie 2012. Procesat de GGC - NN