ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1862/2012

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la 19 martie 2010

pe rolul Curții de Apel București, reclamantul T.I. a solicitat în

contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor

din Decembrie obligarea pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 să-i elibereze certificatul doveditor

prevăzut de Legea nr. 341, care să ateste calitatea sa de luptător pentru

victoria Revoluției din Decembrie 1989 - luptător remarcat prin fapte

deosebite; obligarea pârâtului Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din

Decembrie 1989 la emiterea avizului favorabil prevăzut de art. 5 alin. (3) din Legea

nr. 341/2004; obligarea pârâților la executarea hotărârii pronunțate în termen

de 5 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii; obligarea pârâților la

plata unei penalități de 100 RON pentru fiecare zi de întârziere, de la data

când, potrivit hotărârii pronunțate, au fost obligați să execute hotărârea,

până la momentul executării hotărârii ce se va pronunța, cu cheltuieli de

judecată.

Pârâtul Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a formulat

întâmpinare la data de 23 septembrie 2010 prin care a invocat excepția lipsei

procedurii prealabile, excepția prematurității introducerii cererii și excepția

inadmisibilității acțiunii.

de Apel

Prin Sentința nr.

4643 din 22 noiembrie 2010 a Curții de Apel București au fost respinse

excepțiile lipsei procedurii prealabile, inadmisibilității acțiunii,

prematurității acțiunii și excepția rămânerii fără obiect a acțiunii.

Instanța a admis

acțiunea formulată de reclamantul T.I. în contradictoriu cu pârâții Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia

Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 în sensul că a obligat

pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie să emită avizul

prevăzut de art. 5 din Legea nr. 341/2004 și pârâtul Secretariatul de Stat

pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 să elibereze certificat

doveditor în 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, sub sancțiunea

unei penalități de 10 RON/zi de întârziere.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că prorogarea termenului stabilit de lege

nu poate fi interpretată în sensul dorit de pârâtul Secretariatul de Stat

pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, respectiv că operează și

cu privire la cererile și dosarele deja depuse.

Interpretarea

pârâtului în sensul că doar la această ultimă dată trebuie preschimbate

certificatele este contrară rațiunii legiuitorului exprimată în dispozițiile

art. 5 alin. (3) și art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, fiind de natură a

vătăma drepturile și interesele legitime ale celor care au depus anterior

cererile și dosarele pentru preschimbare.

În aceste condiții,

instanța a constatat că excepția prematurității acțiunii este neîntemeiată.

Instanța a reținut că

pârâtul a invocat neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 9

alin. (5) din Legea nr. 341/2004, însă în cauza de față a constatat că nu ne

aflăm într-o astfel de situație, ci în cea a nesoluționării cererii de

eliberare a certificatului de revoluționar solicitat de către reclamant,

situație în care acesta, în temeiul dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea

nr. 554/2004 se poate adresa instanței de contencios administrativ competente

fără îndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din lege.

Reținând că în

susținerea excepției inadmisibilității acțiunii, pârâtul a invocat aceleași

argumente, Curtea a respins-o ca neîntemeiată.

Excepția privind

lipsa calității procesuale pasive a Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor

din Decembrie 1989, motivat de faptul că această comisie este un organ de lucru

al Camerei Deputaților, neavând personalitate juridică a fost respinsă de

instanța de fond ca neîntemeiată.

Este lipsită de

relevanță împrejurarea că pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din

Decembrie 1989 are personalitate juridică în raport de dispozițiile art. 2

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, atâta timp cât această autoritate are

competență de a aviza propunerile Secretariatului de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor.

Cu privire la fondul

cererii, instanța a reținut că din probele administrate în cauză nu rezultă că

reclamantul ar fi avut documentația incompletă și că acesta ar fi motivul

nesoluționării cererii sale.

Mai mult decât atât,

cererea reclamantului de preschimbare a certificatului său de revoluționar

împreună cu documentația aferentă a fost analizată în plenul Comisiei

constituite la nivelul Secretariatului de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor și constatându-se că dosarul este complet, a primit avizul

favorabil și a fost transmis la data de 03 mai 2010 Comisiei Parlamentare a

Revoluționarilor din Decembrie 1989 cu propunerea de acordare a avizului

favorabil.

Instanța de fond a

constatat că în cauză au fost încălcate dispozițiile art. 15 alin. (2) din

Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, care prevăd obligația

Comisiei Parlamentare de a emite avizul într-un termen de 7 zile de la data

înregistrării listelor cuprinzând propunerile venite de la Secretariatul de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor.

Prin încheierea de

ședință de la data de 21 martie 2011 Curtea de Apel București a admis cererea

reclamantului de lămurire a dispozitivului Sentinței nr. 4643 din 22 noiembrie

2010, în sensul că al 3-lea paragraf al dispozitivului va avea următorul

conținut: „obligă pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie

1989 să emită avizul prevăzut de art. 5 din Legea nr. 341/2004 și pârâtul SSPR

să elibereze certificatul doveditor prevăzut de lege care să ateste calitatea

reclamantului de luptător pentru victoria revoluției din decembrie 1989 -

Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”.

declarate de pârâți.

Împotriva acestei

sentințe, precum și a încheierii din 21 martie 2011 au formulat recurs

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și

Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, susținând că

hotărârea atacată este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive.

- în mod greșit

instanța de fond a respins excepțiile lipsei procedurii administrative

prealabile și prematurității acțiunii, rezultate din prevederile art. 9 alin.

(1) și (5) din Legea nr. 341/2004, precum și din prevederile art. 19 și 20 din

Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr.

1.412/2004, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens trebuie

observat că reclamantul a introdus acțiunea înainte de expirarea termenului de

preschimbare a certificatelor doveditoare ale calității de revoluționar

(respectiv data de 30 aprilie 2010) și înainte de publicarea listei finale

cuprinzând persoanele cărora le-a fost aprobată sau respinsă cererea de

preschimbare. Totodată, reclamantul nu a formulat contestația prealabilă către

Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989;

- pe fondul cauzei,

instanța a obligat în mod greșit Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor la emiterea certificatului care să ateste calitatea de

Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat

prin Fapte Deosebite, ignorând atât dispozițiile Legii nr. 341/2004 și ale H.G.

nr. 1.412/2004, cât și probele dosarului - potrivit cărora reclamantul este

îndreptățit la certificatul de revoluționar cu titlul de „Participant la

Victoria Revoluției din Decembrie 1989”. Acest din urmă certificat a fost deja

tipărit, având seria PRT - T nr. 0012, acțiunea fiind rămasă fără obiect.

În drept, recurentele

au invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în ceea ce privește

încadrarea motivelor de recurs.

Analizând actele și

lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, Înalta

Curte constată că recursul formulat de Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor este întemeiat, urmând a fi admis, însă numai pentru următoarele

motive:

Astfel, în mod corect

instanța de fond a respins excepțiile lipsei procedurii administrative

prealabile și prematurității acțiunii, față de împrejurarea că reclamantul a

depus dosarul său la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor,

dosar care a fost admis încă din data de 30 aprilie 2009 și a fost transmis la

data de 3 mai 2010 Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989,

cu propunere de acordare a avizului favorabil. Este adevărat că termenul final

de preschimbare a certificatelor de revoluționar a fost prorogat, conform Legii

nr. 391/2009, dar această prorogare nu se referă și la dosarele deja depuse.

Pe fondul cauzei

însă, în mod greșit instanța de fond a admis cererea de obligare a pârâților la

emiterea unui certificat cu titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției

Române din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, în baza

unor înscrisuri depuse de reclamant (procesul-verbal al Comisiei

Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor nr. 18/2873 din 30

aprilie 2009 și adresa nr. 18/3755 din 3 iunie 2009) și care nu se coroborează

cu celelalte probe ale dosarului.

Aceste acte sunt

lovite de nulitate, deoarece sunt semnate doar de 2 membri, din numărul minim

de 6 membri.

Prin urmare, singurul

titlu la care era îndreptățit reclamantul potrivit actelor depuse era acela de

„Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, care a și fost

emis, având seria PRT - T nr. 00012, iar nu titlul de Luptător pentru Victoria

Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, astfel

cum a solicitat prin acțiunea introductivă și cererea de completare a

dispozitivului.

Față de

considerentele menționate în baza art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ.,

Înalta Curte urmează a admite recursul, modificând sentința și încheierea

atacată în sensul respingerii acțiunii și, respectiv, cererii de completare a

dispozitivului, ca neîntemeiate, cu mențiunea soluțiilor instanței de fond în

privința excepțiilor de procedură invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

formulat de Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989

împotriva Sentinței nr. 4643 din 22 noiembrie 2010 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv declarat.

Admite recursurile

declarate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor împotriva

aceleiași sentințe, cât și împotriva încheierii din data de 25 martie 2011

pronunțată de aceeași instanță.

Modifică sentința

atacată în parte, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamant ca

neîntemeiată. Menține restul dispozițiilor din hotărârea atacată referitoare la

respingerea excepțiilor invocate.

Modifică încheierea

atacată în sensul că respinge cererea de completare a dispozitivului sentinței

pronunțate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 aprilie 2012.

Procesat

de GGC - NN