ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1198/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1198/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor

de față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de

20 iulie 2010 reclamantul A.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și

Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, obligarea pârâților

la preschimbarea Certificatului eliberat la data de 3 aprilie 1997, obligarea pârâților

în solidar la plata unor daune cominatorii în cuantum de 1.000 RON pentru

fiecare zi de întârziere de la data rămânerii irevocabile a hotărârii și până

la data plății efective.

În motivarea în fapt

a cererii reclamantul a arătat că la data de 20 octombrie 2004 a depus la

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989

documentația prevăzută de lege în vederea preschimbării Certificatului eliberat

la data de 3 aprilie 1997 de către Comisia pentru Cinstirea și Sprijinirea Eroilor

Revoluției Române din Decembrie 1989, dar nu a primit nici un răspuns până la

data introducerii acțiunii.

pârâților

Prin întâmpinare

pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor a invocat

excepția lipsei procedurii prealabile în raport de dispozițiile art. 9 alin.

(5) din Legea nr. 341/2004, precum și excepția prematurității introducerii

cererii, având în vedere că prezenta cerere de chemare în judecată a fost

înregistrată înaintea termenului final de preschimbare a certificatelor

doveditoare a calității de revoluționar.

De asemenea, a mai

invocat excepția inadmisibilității acțiunii motivat de faptul că la data

introducerii acțiunii activitatea Comisiei Secretariatului de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 era finalizată și că potrivit

prevederilor art. 19 și 20 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.

341/2004 aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 modificate și completate, reclamantul

trebuia să urmeze procedura prealabilă specială. În raport de aceste aspecte

pârâtul a considerat că acțiunea este inadmisibilă.

Pe fondul cauzei

pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Și Comisia

Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a formulat întâmpinare prin

care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că

această Comisie este un organ de lucru al Camerei Deputaților, neavând

personalitate juridică.

instanțe.

Prin Sentința nr.

2482 din 29 martie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive

a Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989.

A respins excepția

lipsei procedurii prealabile, excepția prematurității și excepția inadmisibilității,

invocate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din

Decembrie 1989.

A admis acțiunea

formulată de reclamantul A.V. în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia

Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și a obligat pârâții să

preschimbe Certificatul de revoluționar eliberat reclamantului la 3 aprilie

1997 în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței, sub

sancțiunea unei penalități de 50 RON pentru fiecare zi de întârziere.

Pentru a hotărî

astfel prima instanță a reținut următoarele:

Asupra excepției

lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor

din Decembrie 1989 s-a constatat că potrivit dispozițiilor art. 11 din Legea

nr.341/2004 pârâta este organismul cu competențe în avizarea propunerilor

formulate de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din

Decembrie 1989 în ceea ce privește dosarele depuse de către persoanele care solicită

preschimbarea certificatelor doveditoare a calității de revoluționar și în

consecință are calitate procesuală pasivă.

Excepția lipsei

procedurii prealabile și a inadmisibilității au fost, de asemenea, respinse ca

neîntemeiate, în considerarea obiectului cererii de chemare în judecată,

respectiv refuzul soluționării cererii și a dispozițiilor art. 7 alin. (5) din

Legea nr. 554/2004 modificată și republicată.

Și excepția

prematurității acțiunii a fost apreciată ca nefondată, deoarece la data

pronunțării sentinței s-a împlinit termenul invocat de către pârât.

Pe fondul cauzei

Curtea a reținut că reclamantul a depus în susținerea cererii de preschimbare a

certificatului de luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie

1989, din 20 octombrie 2004, întreaga documentație prevăzută de dispozițiile

art. 12

4

din H.G. nr. 1707/2006, astfel încât refuzul pârâtelor de a

proceda la finalizarea operațiunii de preschimbare prevăzută de lege este

nejustificat.

Potrivit

dispozițiilor art. 12

1

- art. 12

7

din H.G. nr. 1412/2004

pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii recunoștinței față

de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române

din decembrie 1989, titularul cererii reglementată de aceste dispozițiilor legale

este obligat să administreze probe prin care să dovedească specificarea

faptelor deosebite în care a fost implicat direct, respectiv declarația a trei

martori recunoscuți ca revoluționari, din care să rezulte gradul de implicare

și contribuția deosebită la victoria Revoluției și faptele deosebite ale celui

pentru care sunt date, alte documente probatorii din care să rezulte gradul de

implicare și contribuția deosebită la victoria Revoluției, alte probe, inclusiv

documente utile în susținerea cererii.

În condițiile în care

dosarul reclamantului a fost întocmit și analizat conform normelor legale,

Curtea a considerat că refuzul pârâtului Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 de a elibera certificatul

prevăzut de Legea nr. 341/2004 este nejustificat, ca și cel al pârâtei Comisia

Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 de a emite avizul prevăzut

de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 341/2004.

A fost considerat

întemeiat și capătul de cerere privind acordarea daunelor cominatorii, având în

vedere intervalul apreciabil de timp scurs între data la care reclamantul s-a

adresat pârâtelor și data pronunțării sentinței, dar și considerentele expuse

care dovedesc caracterul nejustificat al refuzului autorităților pârâte.

II.Instanța de recurs

1.Criticile pârâților

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs ambele părți.

Pârâtul Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor a criticat sentința pentru

nelegalitate, invocând dispozițiile art. 299 - 316 C. proc. civ., Legea nr.

341/2004, Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 modificată prin

H.G. nr. 1707/2006.

Recurentul a susținut

că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei proceduri prealabile

speciale întemeiată pe art. 109 alin. (2) coroborat cu art. 9 alin. (5) din

Legea nr. 341/2004, întrucât intimatul nu a formulat contestație la Comisia

Parlamentară, în 6 luni de la publicarea listei finale cu numele persoanelor

cărora li s-au eliberat noile certificate, publicată în M.Of. nr. 467 bis/7.07.2010,

adresa nr. 3542/2 iulie 2010 neputând suplini această procedură specială,

întrucât este anterioară datei de publicare a listei, în drept invocându-se

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurentul a arătat

că acțiunea intimatului-reclamant era prematură, întrucât nu a așteptat

publicarea listei cu numele revoluționarilor cărora le-au fost schimbate

certificatele, invocându-se art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

S-a învederat că

nerespectarea obligației de îndeplinire a procedurii prealabile speciale

reglementată de Legea nr. 341/2004 și Normele de aplicare a acesteia atrage

inadmisibilitatea acțiunii.

Recurentul a susținut

că intimatul-reclamant a depus sub nr. 3658 la data de 20 octombrie 2004

cerere/dosar pentru preschimbarea certificatului doveditor al calității de

revoluționar, însă la data de 18 septembrie 2009 Comisia l-a analizat și a

contestat că era incomplet întrucât lipseau unele documente prevăzute de art.

12

4

alin. (1) din H.G. nr. 1707/2006: declarația personală privind

faptele deosebite în care a fost direct implicat, declarațiile a trei martori

în același sens, alte documente și probe în susținerea cererii, lipsa acestora

conducând la respingerea cererii, nefiind vorba de un refuz nejustificat, în

sensul art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Chiar dacă intimatul

a depus înscrisurile necesare la dosarul cauzei, în lipsa acestora de la

dosarul Comisiei Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor nu

i se putea preschimba certificatul.

S-a mai arătat că în

această procedură sunt implicate mai multe autorități și în mod greșit prima

instanță a obligat la preschimbarea certificatului în termen de 30 zile, sub

sancțiunea plății unor penalități de 50 RON/zi.

Pârâta Comisia

Revoluționarilor din Decembrie 1989 a solicitat admiterea recursului și casarea

sentinței atacate, întrucât dosarul intimatului nu a fost complet și din acest

motiv nu i-a fost transmis spre avizare, pentru preschimbarea certificatului,

conform Legii nr. 341/2004, fiind încheiată perioada de preschimbare prin

publicarea listei finale în M. Of. nr. 467 bis/7.07.2010, iar termenul de

contestare a expirat la 7 ianuarie 2011.

S-a mai arătat că

intimatul a fost audiat totuși la 30 martie 2011 însă s-a constatat că dosarul

acestuia nu îndeplinește condițiile pentru preschimbarea calității de Remarcat.

2.Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Excepțiile invocate

de recurentul-reclamant a neîndeplinirii procedurii prealabile speciale

prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 și pe cale de consecință a

inadmisibilității și respectiv prematurității cererii de chemare în judecată,

întrucât nu s-a așteptat publicarea listei cu numele persoanelor cărora le-au

fost preschimbate certificatele de revoluționar sunt neîntemeiate, deoarece așa

cum corect a reținut și prima instanță obiectul acțiunii îl formează refuzul

nejustificat al intimatului de a răspunde solicitării legitime a recurentului

de a-i preschimba certificatul de revoluționar, conform cererii/Dosarului nr.

3542/2 iulie 2010, situație în care procedura prealabilă nu era necesar a fi

îndeplinită.

Pe cale de

consecință, nici excepțiile prematurității și inadmisibilității acțiunii,

ridicate ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile nu sunt întemeiate.

Pe fondul cauzei se

costată că, chiar dacă susținerile recurenților sunt corecte, în sensul că de

la dosarul depus de intimat pentru preschimbarea certificatului de revoluționar

lipsesc unele documente (deși acestea au fost depuse la dosarul instanței)

intimatul nu a fost niciodată înștiințat să-și completeze dosarul.

Prin „precizarea

întâmpinării” de la dosar pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor a arătat că dosarul intimatului a fost analizat totuși în

ședința Comisiei din 8 septembrie 2009 însă completarea acestuia era tardivă.

Cum autoritățile

recurente-pârâte au înțeles să analizeze dosarul intimatului, în aplicarea

dispozițiilor art. 12

1

- 12

7

din H.G. nr. 1412/2004

pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii recunoștinței față

de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria revoluției române

din decembrie 1989, iar din probele administrate la instanța de fond a rezultat

că acesta deține documentele necesare preschimbării certificatului de

revoluționar, în mod corect acțiunea a fost admisă în parte, potrivit celor

menționate în dispozitivul sentinței recurate.

Este însă întemeiată

critica recurenților privind obligarea lor la plata unei penalități de 50

RON/zi, în cazul neexecutării obligației de preschimbare a certificatului

intimatului, în 30 zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței, întrucât în

această procedură sunt implicate mai multe autorități, iar pe de altă parte,

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 instituie sancțiuni specifice pentru

neexecutarea hotărârii pronunțate de instanța de contencios administrativ în

termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, sau în lipsa unui asemenea termen, în

30 de zile de la data rămânerii irevocabile.

Pentru aceste

considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin.

(3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursurile pârâților și va

modifica în parte sentința, în sensul că va înlătura sancțiunea de 50 RON/zi

întârziere stabilită în sarcina autorităților pârâte, urmând a se menține

restul dispozițiilor sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile

declarate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din

Decembrie 1989 și de Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989

împotriva Sentinței nr. 2482 din 29 martie 2011 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată, în parte, în sensul că înlătură sancțiunea de 50 RON pe fiecare zi de

întârziere stabilită în sarcina autorităților pârâte.

Menține celelalte

dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 6 martie 2012.

Procesat de GGC - AS