ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5231/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5231/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor de

față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Instanța de fond

în judecată

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul

M.D.S. a solicitat obligarea Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie

1989 să avizeze favorabil propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor

din Decembrie 1989, iar Președintele acestei comisii să semneze certificatul doveditor

preschimbat, conform Legii nr. 341/2004, pentru ca Secretariatul să fie în măsură

a elibera acest certificat.

Totodată, a solicitat

ca pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie

1989 să fie obligat, în temeiul art. 10 alin. (4) din Normele Metodologice de aplicare

a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, să-i acorde Titlul de Luptător

pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, Remarcat prin Fapte Deosebite,

iar ulterior să se continue procedura de preschimbare a certificatului doveditor,

conform art. 13 din aceleași Norme.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că a participat la Revoluția din Decembrie 1989, dovada făcând-o

cu documentele depuse la dosarul cauzei, pe care pârâtul nu le-a contestat, invocând

adresa din 2009, prin care i s-a comunicat faptul că Dosarul nr. 21500 din 29 martie

2008 a fost analizat în Comisia Secretariatului de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor, dar nu a fost trecut pe lista de propuneri de avizare favorabilă

trimisă Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989, motivându-se

în mod netemeinic și nelegal că numele său nu apare în M. Of., prin care Președintele

României a acordat Titlurile de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie

1989, Remarcat prin Fapte Deosebite.

Prin întâmpinare, pârâtul

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invocat

excepția lipsei procedurii prealabile, excepția prematurității introducerii cererii

și excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii,

ca netemeinică și nelegală.

Pârâta Comisia Parlamentară

a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția

lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere faptul că aceasta este

un organ de lucru al Camerei Deputaților, neavând personalitate juridică, iar pe

fond a solicitat respingerea acțiunii.

fond

Prin sentința nr. 521

din 18 noiembrie 2010, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și

fiscal a admis acțiunea formulată de reclamant, a obligat pârâtul Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 să propună pârâtei

Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 avizarea favorabilă

a cererii privind acordarea titlului de „Luptător pentru Victoria Revoluției Române”,

să continue și să finalizeze procedura de preschimbare a certificatului doveditor.

Prin aceeași sentință,

a obligat pârâta Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 să

analizeze propunerea Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din

Decembrie 1989 și să semneze, prin intermediul președintelui Comisiei, certificatul

doveditor preschimbat.

Pentru a pronunța această

soluție, prima instanță a reținut, c

u privire la excepțiile invocate,următoarele:

Referitor la excepția

lipsei calității procesuale pasive a pârâților Comisia Parlamentară a Revoluționarilor

din Decembrie 1989 și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din

Decembrie 1989, prima instanță a reținut că potrivit H.G. nr. 1412/2004 Comisia

are competența de a analiza dosarele și de a aviza propunerile de acordare a certificatului

doveditor al calității de revoluționar, iar Secretariatul are competența de a propune

Comisiei avizarea cererilor privind acordarea titlului de Luptător pentru Victoria

Revoluției Române, atribuții legale ce conferă pârâților calitate procesuală pasivă

în cauză.

În ce privește excepția

lipsei procedurii prealabile, prima instanță a reținut că obiectul pricinii constă

în refuzului nejustificat de a se emite certificatul constatator al calității reclamantului

de revoluționar, caz în care, potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004, nu este necesară

parcurgerea procedurii prealabile.

În legătură cu excepția

prematurității introducerii cererii, motivat de faptul ca acțiunea a fost introdusă

fără respectarea îndeplinirii procedurii prealabile și înaintea termenului final

de preschimbare a certificatelor doveditoare a calității de revoluționar, prima

instanță a apreciat că termenul de preschimbare a certificatelor de revoluționar,

prorogat succesiv până la 30 aprilie 2010 inclusiv, nu constituie un termen prohibitiv,

înăuntrul căruia nu pot fi eliberate certificatele preschimbate, neexistând vreo

dispoziție legală în acest sens, demersurile reclamantului pentru emiterea certificatului

fiind efectuate în termen, întârzierea emiterii acestuia datorându-se autorităților

publice investite cu competențe în această materie.

În fine, în ceea ce privește

excepția inadmisibilității acțiunii invocată de Secretariat, motivată tot de prorogarea

termenului final de preschimbare a certificatelor doveditoare a calității de revoluționar

până la data de 30 aprilie 2010, prima instanță a reținut că nu poate fi primită,

pentru aceleași considerente.

Pe fondul cauzei, prima

instanță a reținut că refuzul pârâtului Secretariatul de Stat pentru problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 de a face demersurile necesare pentru atribuirea

Titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 este nejustificat.

Astfel, reclamantul nu

se află în posesia titlului de luptător în revoluție, ca urmare a lipsei formularelor

tipizate, potrivit conținutului adeverinței Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea

eroilor revoluției din Decembrie 1989, însă acesta a fost declarat Luptător Remarcat

prin Fapte Deosebite și înregistrat în evidența Comisiei.

Pe de altă parte,

art. 10 alin. (4) din Normele aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 stabilește că pot

solicita eliberarea unui nou tip de certificat și persoanele care au depus documentele

necesare la fosta Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din

Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării,

la acea dată, a formularelor tipizate, astfel că acțiunea s-a considerat întemeiată,

cum s-a arătat anterior.

II. Instanța de recurs

Împotriva sentințe

nr. 521 din 18 noiembrie 2010 a Curții de Apel Craiova au declarat recurs pârâții

Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Secretariatul de Stat

pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Recurenta–pârâtă Comisia

Revoluționarilor din Decembrie 1989 a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie,

arătând că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive,

deoarece:

- nu are personalitate

juridică, fiind un organ de lucru al Camerei Deputaților;

- nu poate fi reținut

un refuz al acestei Comisii parlamentare de a preschimba certificatul doveditor

al calității de revoluționar a reclamantului, deoarece Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, care este singura instituție abilitată

cu verificare dosarelor depuse în vederea preschimbării certificatelor doveditoare

a calității de revoluționar, nu a propus dosarul reclamantului pentru acordarea

avizului.

S-a învederat că s-a încheiat

perioada de preschimbare a noilor tipuri de certificate, lista finală fiind publicată

în M. Of. partea I nr. 467 bis/7.07.2010, iar de la această dată cei nemulțumiți

puteau formula contestație la Comisia parlamentară în maxim 6 luni, conform

art. 20 din H.G. nr. 1412/2004.

S-a solicitat admiterea

recursului și modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca netemeinică

și nelegală.

Recurentul Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor a criticat la rândul său sentința pentru

nelegalitate și netemeinicie, susținând că aceasta s-a dat cu încălcarea gravă a

legii, solicitând admiterea recursului în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 din C. proc.

civ. și modificarea soluției, în sensul respingerii acțiunii, invocând în principal

următoarele excepții:

- excepția inadmisibilității

acțiunii, deoarece potrivit prevederilor Legii nr. 314/2004 recurentul are competența

să preschimbe numai certificatele eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii

nr. 42/1990 și de Comisia pentru Cinstirea și Sprijinirea Eroilor Revoluției din

Decembrie 1989, în perioada 1990–1997, nu să analizeze dosarele persoanelor care

nu dețin nici o calitate în temeiul Legii nr. 42/1990, cu modificările ulterioare,

așa cum rezultă din dispozițiile art. 7 al Normelor de aplicare al Legii nr. 341/2004.

Recurentul a arătat că

reclamantul nu deține titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie

1989, care nu putea fi eliberat decât prin Decret prezidențial , conform Legii

nr. 341/2004 și Normelor de aplicarea a acesteia, în urma parcurgerii procedurii

prevăzute de Legea nr. 42/1990, atribuții în acest sens având Comisia pentru aplicarea

Legii nr. 42/1990, reclamantului nefiindu-i recunoscută calitatea de Luptător pentru

Victoria Revoluției din Decembrie 1989, Remarcat prin Fapte Deosebite, de către

organele competente.

- excepția tardivității

depunerii cererii s-a argumentat prin faptul că reclamantul se putea adresa Comisiei

pentru Cinstirea și Sprijinirea Eroilor Revoluției, care avea competența să facă

propuneri Președintelui României pentru acordarea titlului de Luptător în Revoluție,

conform Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 566/1996, însă această comisie și-a

încetat activitatea în luna mai 1997, ca și Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990,

fiind depășit cu mult termenul de contestație la ultimile liste cu propuneri de

acordare a titlului, publicate în M. Of., în baza art. 5 din Legea nr. 42/1990 completată

prin O.U.G. nr. 184/1999;

- s-a invocat și excepția

lipsei calității procesual pasive, deoarece titlul de luptător pentru Victoria Revoluției

din Decembrie 1989, Luptător Remarcat pentru Fapte Deosebite îl atribuie Președintele

României prin Decret prezidențial, conform Legii nr. 311/2004, Secretariatul de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor având competența de a face numai propuneri

în acest sens, cu avizul Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie

1989;

- recurentul a ridicat

și excepția lipsei procedurii prealabile speciale instituită de art. 9 alin. (5)

din Legea nr. 341/2004, coroborat cu art. 109 alin. (2) din C. proc. civ., întrucât

reclamantul, înaintea sesizării instanței de judecată trebuia să se adreseze Comisiei

Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Recurentul a arătat că

și pe fond acțiunea reclamantului nu era întemeiată, deoarece reclamantul nu a deținut

documentele prevăzute de lege pentru acordarea titlului de Luptător pentru Victoria

Revoluției din Decembrie 1989, Remarcat pentru Fapte Deosebite, acesta fiind motivul

pentru care Comisia nu i-a acordat titlul solicitat .

Recurentul a susținut

că acțiunea reclamantului se identifică cu cea a altor persoane, care s-au adresat

aceleiași instanțe, cu aceleași date, numere de adrese și adeverințe pretins emise

de recurent, intenția acestora fiind de a induce în eroare instanța de judecată.

Astfel, la nr. XX din

2008 sub care reclamantul susține că a primit o adeverință din partea recurentului

ce atesta că dosarul său este complet, figurează înregistrată o solicitare de adeverință

pentru Casa de Pensii a numitei D.M., iar numărul indicat pentru o adeverință pretins

eliberată de Comisia pentru Cinstirea și sprijinirea Eroilor din Decembrie 1989

este același cu cel de care s-a prevalat o altă persoană numită A.O.D., într-un

alt dosar soluționat în același mod de Curtea de Apel Craiova.

S-a arătat că nr. YY din

4 februarie 2009 sub care este înregistrată adresa prin care s-a susținut că recurentul

i-a refuzat emiterea certificatului de Revoluționar preschimbat nu aparține instituției

recurente, în registrul de intrări, ieșiri al acesteia, figurând la acest număr

o cerere de deschidere de credite, instanța de fond soluționând cauza în baza unor

înscrisuri neverificate.

Recurentul a arătat că

intimatul, reclamant M.D.S. a depus cerere cu documente anexe pentru preschimbarea

certificatului de Revoluționar la sediul recurentului Secretariatului de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, înscrisurile fiind înregistrate

în registrul special de evidență ca dosar de preschimbare cu nr. 21500.

În urma verificării bazei

de date a rezultat că reclamantului nu i-a fost conferit titlul de Luptător pentru

Victoria Revoluției Române, în temeiul Legii nr. 42/1990, nefiind emis Decret prezidențial

în acest sens și neexistând nici un dosar pe numele reclamantului la Comisia pentru

Cinstirea și Sprijinirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989, iar bonul de înregistrare

trebuia însoțit de o adeverință de confirmare a titlului acordat în baza Legii

nr. 42/1990.

Chiar dacă reclamantul

s-ar fi adresat Comisiei pentru Cinstirea și Sprijinirea Eroilor Revoluției din

Decembrie 1989, aceasta a considerat că nu îndeplinește condițiile prevăzute de

Legea nr. 42/1990 pentru atribuirea titlului, dovadă în acest sens constituind-o

lipsa hotărârii Comisiei, a certificatului doveditor sau a brevetului, dar și lipsa

adeverinței, iar dacă i s-ar fi eliberat o adeverință, dar nu și certificat, din

lipsa tipizatelor, acesta ar fi fost trecut pe lista beneficiarilor publicată în

M. Of.

A concluzionat recurentul

că singura solicitare reală a intimatului–reclamant este aceea a preschimbării unui

certificat inexistent, motiv pentru care dosarul acestuia de preschimbare a fost

respins în ședința Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din

15 aprilie 2010, datorită neîndeplinirii criteriilor prevăzute de art. 12

4

din H.G. 1707/2006, de modificare și completare a Normelor metodologice de aplicare

a Legii nr. 341/2004, respectiv a lipsei copiei de pe certificatul doveditor al

titlului acordat și de pe Brevetul de a atestare a titlului.

Recurentul a arătat că

instanța de fond s-a substituit Comisiei competente, a făcut să retroactiveze Legea

nr. 42/1990, care a fost abrogată prin art. 17 din Legea nr. 341/2004 și Legea

nr. 30/1996, s-a interpus în locul Comisiei pentru Cinstirea și Sprijinirea eroilor

revoluției din 1989, al cărui exercițiu a încetat la 13 mai 1997, instanța în mod

greșit a analizat dosarul, a admis solicitarea reclamantului și a decis în locul

Președintelui României să acorde acestuia titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției

din Decembrie 1989, interpretând și aplicând greșit prevederile art. 10 alin. (4)

din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G.

nr. 1412/2004.

S-a solicitat admiterea

recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii uneia dintre excepțiile

invocate, iar în subsidiar, ca nefondată.

Intimatul–reclamant M.D.S.,

prin apărătorul său și prin concluziile scrise depuse la dosar a solicitat respingerea

recursului ca nefondat.

Curți asupra recursurilor

Analizând sentința criticată,

prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului precum

și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte reține următoarele, cu privire

la ambele recursuri, care vor fi analizate împreună:

Excepția lipsei calității

procesuale pasive invocată de recurenta–pârâtă Comisia Revoluționarilor din Decembrie

1989 este nefondată, în privința lipsei personalității juridice invocată de recurentă,

deoarece în litigiile de contencios administrativ nu are relevanță existența personalității

juridice, pârâții putând oricum sta în proces chiar în lipsa acesteia, conform

art. 41 alin. (2) din C. proc. civ., relevantă fiind însă capacitatea administrativă,

constând în aptitudinea de a realiza prerogative de putere publică, prin emiterea

unor acte administrative.

În raport cu primul capăt

de cerere din acțiunea introductivă prin care s-a solicitat obligarea recurentei

de a aviza favorabil propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor

privind eliberarea certificatului doveditor preschimbat, conform Legii nr. 341/2004,

ținând cont de dispozițiile art. 5 alin. (3) și (5) din acest act normativ, în mod

corect prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată

de recurentă.

Nefondată este și excepția

lipsei calității procesuale pasive invocată de recurentul–pârât Secretariatul de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, față de obiectul celui

de al doilea capăt de cerere din acțiune, care privește obligarea acestei instituții

de a acorda intimatului – reclamant titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției

din Decembrie 1989 și față de atribuțiile ce revin recurentului, în acest domeniu,

conform art. 4 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004.

Excepția inadmisibilității

acțiunii a fost invocată de recurentul Secretariatului de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor întrucât nu poate fi obligat la eliberarea certificatelor

doveditoare preschimbate, pentru dosarele incomplete sau asupra cărora planează

suspiciuni, ori acestea sunt motive care vizează fondul cauzei, nejustificând excepția

ridicată și această critică formulată de recurent fiind, în concluzie, nefondată.

Nici motivul de recurs

ce vizează soluționarea pretins greșită a excepției tardivității acțiunii nu este

fondat, fiind respectat termenul de 6 luni de sesizare a instanței , față de data

la care intimatul-reclamant a primit răspuns solicitărilor sale, conform adresei

din 2009, acțiunea fiind înregistrată la 8 aprilie 2010 la Curtea de Apel Craiova,

cu respectarea termenului prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004.

Nefondată este și critica

ce privește neîndeplinirea procedurii prealabile speciale, conform art. 9 alin.

(5) din Legea nr. 341/2004 coroborat cu art. 19 și 20 din Normele Metodologice de

aplicare a acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, deoarece intimatul-reclamant

a investit instanța cu examinarea unui pretins refuz nejustificat de a-i se soluționa

o cerere considerată legitimă.

Toate celelalte argumente

prezentate de recurenți, care vizează problema de fond, urmează a fi analizate în

continuare.

Situația de fapt

Prin cererea de chemare

în judecată reclamantul M.D.S. a solicitat obligarea pârâtei Comisia Parlamentară

a Revoluționarilor din Decembrie 1989 să avizeze favorabil propunerea pârâtului

Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, iar Președintele Comisiei

să-i semneze certificatul doveditor preschimbat, iar pârâtul Secretariatului de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor să-i acorde titlul de Luptător pentru Victoria

Revoluției din Decembrie 1989, Remarcat prin Fapte Deosebite.

În motivare s-a arătat

că prin adresa din 2008 pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor i-a comunicat că dosarul său a fost analizat și este complet din

punct de vedere tehnic, dar nu a fost trimis spre avizare Comisiei Parlamentare

a Revoluționarilor din Decembrie 1989 deoarece nu există un Decret al Președintelui

României, publicat în M. Of., prin care să i se fi acordat reclamantului titlul

de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, Remarcat prin Fapte Deosebite,

susținerile pârâtului nefiind reale, deoarece figurează în M. Of. nr. 100bis/2002

și în Decretul Președintelui României nr. 37/2000.

În aceeași acțiune s-a

mai arătat că printr-o adeverință (fără număr și dată) Comisia pentru Cinstirea

Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 a confirmat că la 18 mai 1996 Dosarul reclamantului

a fost înregistrat la nr. 5464, însă nu i s-a eliberat certificat tipizat datorită

lipsei formularelor.

Prima instanță a admis

acțiunea reclamantului, considerând că dosarul a fost analizat deja de Comisia pentru

Cinstirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989, care l-a declarat Luptător pentru

Fapte Deosebite, însă nu i s-a eliberat titlul, din lipsa exemplarelor tipizate,

astfel încât, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (4) din Normele aprobate

prin H.G. nr. 1412/2004 și competența celor doi pârâți stabilită prin același act

normativ, s-a apreciat ca nejustificat refuzul pârâților de continuare a procedurii

de preschimbare a certificatului reclamantului.

Potrivit dispozițiilor

art. 1169 din C. civ. oricine face o alegație în fața instanței este dator să o

dovedească, simplele afirmații ale părților din proces nefiind suficiente pentru

admiterea unei cereri de chemare în judecată.

Analizând materialului

probator administrat în cauză, inclusiv înscrisurile noi depuse de recurenta Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, Înalta Curte a constatat că intimatul–reclamant

nu a făcut dovada că îndeplinește condițiile pentru preschimbarea certificatului

de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989

Dispoziții legale incidente

Legea nr. 341/2004

Art. 9 alin. (1): „

Certificatele

doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea

Legii

nr. 42/1990

și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor

Revoluției din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), alin.

(4) și alin. (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, în termen de 6 luni

de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2)

Persoanele care solicită preschimbarea documentelor care atestă titlurile prevăzute

la art. 3 alin. (1) lit. b), potrivit prezentei legi, precum și președinții organizațiilor

nominalizate la art. 5 alin. (4) poartă răspunderea penală pentru corectitudinea

întocmirii dosarelor, care vor fi verificate de către Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și avizate de Comisia parlamentară

a revoluționarilor din decembrie 1989, în vederea eliberării de către acesta a certificatelor

doveditoare, preschimbate conform alin. (1)”.

Normele

metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004:

Art. 11 – „În înțelesul prezentelor norme metodologice,

termenii și expresiile folosite au următoarea semnificație:

a) certificatul

doveditor este noul tip de certificat, preschimbat în baza Legii nr. 341/2004, cu

modificările și completările ulterioare, prin care se reconfirmă titlurile și calitățile

atribuite în baza Legii

nr.

42/1990

pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor

acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie

1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind singurul document

valabil pentru a beneficia de prevederile Legii

nr. 341/2004

, cu modificările

și completările ulterioare;

b) titlul

este atestarea înscrisă în certificatul preschimbat și poate fi: Erou-Martir al

Revoluției Române din Decembrie 1989; Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie

1989 - Luptător Rănit; Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 -

Luptător Reținut; Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător

Remarcat prin Fapte Deosebite; Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie

1989;

Art. 7

alin. (1) În înțelesul prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, prin

acordarea titlurilor se înțelege preschimbarea certificatelor doveditoare emise

în perioada 1990-1997, iar nu acordarea de noi titluri sau calități de revoluționar.

Art. 10 alin. (4)

Pot solicita

eliberarea noului tip de certificat și persoanele care au depus, în vederea acordării

uneia dintre calitățile prevăzute de Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările

și completările ulterioare, documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea

și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat

certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate.

În vederea eliberării noului tip de certificat, solicitanții vor depune la

Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor

, în original

sau în copie legalizată, documentul din care rezultă depunerea dosarului la această

comisie”

.

Din analiza prevederilor

legale relevante susmenționate, rezultă cu claritate că operațiunea de preschimbare

a certificatelor doveditoare a calității de

Luptător pentru Victoria Revoluției

din Decembrie 1989, Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite

privea persoanele care

aveau deja certificate doveditoare eliberate în baza Legii nr. 42/1990 sau cele

care, din motive obiective, enumerate a art. 10 alin. (3

1

), alin. (3

2

)

și alin. (4), respectiv lipsa formularelor tipizate, nu dispuneau de un asemenea

certificat, dar care depuseseră documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea

și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989.

Intimatul–reclamant a

pretins că a înregistrat dosarul său, cu actele doveditoare necesare eliberării

certificatului de Luptător în Revoluție din 18 mai 1996, conform adeverinței fără

număr eliberată de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției din

Decembrie 1989 depusă la dosar fond, același număr de adeverință fiind invocat de

o altă persoană, A.O.D. într-o speță identică, soluționată în același mod de Curtea

de Apel Craiova prin sentința nr. 393 din 22 ianuarie 2010.

Acest fapt la care se

adaogă greșeala evidentă existentă chiar în antetul Comisiei, din adeverința de

la dosar fond („pentru spriminirea eroilor” în loc de „sprijinirea eroilor”), sunt

de natură să creeze o serioasă îndoială în privința valabilității și autenticității

acestui înscris.

Mențiunea din conținutul

adeverinței, că în aceeași zi s-a depus dosarul, că „a fost susținut în fața comisiei”

și că „a fost declarat Luptător pentru fapte deosebite” la aceeași dată, creează

serioase îndoieli cu privire la autenticitatea acestor înscrisuri.

Conform Regulamentului

aprobat prin H.G. nr. 566/96 activitatea Comisiei în ședința plenară se desfășura

numai în anumite zile de marți, miercuri și joi, celelalte zile fiind afectate studierii

dosarelor, art. 30 din H.G. nr. 566/96, discutarea dosarelor se făcea pe orașe,

grupat pe asociațiile de revoluționari care au dat recomandarea, potrivit art. 2

din Legea nr. 42/1990, la discuții putea fi invitat reprezentantul asociației și

nicidecum persoana interesată, dezbaterile și rezultatul votului se consemnau în

stenograme, pentru fiecare caz emițându-se o decizie de admitere sau respingere,

conform art. 34, art. 35 din H.G. nr. 56/1996.

Prin urmare, cele consemnate

în adeverința de la dosar fond contravin Regulamentului de Organizare și Funcționare

Comisiei, mai ales că data de 18 mai 1996 când s-a confirmat „prezentarea și susținerea”

și abia după aceea „înregistrarea” dosarului intimatului (această ordine nefirească

a operațiunilor rezultând din conținutul adeverinței de la dosar) era într-o zi

de sâmbătă, zi nelucrătoare.

Intimatul a depus la dosar

o adeverință eliberată de recurentul

Secretariatul de Stat

pentru Problemele Revoluționarilor

, prin care se atestă că dosarul său pentru preschimbarea

titlului de

Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, Remarcat prin

Fapte Deosebite este

înregistrat in 2008, însă recurentul neagă emiterea acestei adrese, întrucât la

numărul de ordine al acestui înscris din 4 februarie 2009 din Registrul intrări-ieșiri

al instituției recurente figurează înregistrată o cerere de deschidere de credite

pentru luna februarie, așa cum rezultă din copia extrasă a registrului de intrare–ieșire,

iar la nr. XX cu care reclamantul susține că i-ar fi fost transmisă o adresă din

partea

Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor

, prin care i se comunica că dosarul său

ar fi complet, figurează înregistrată o solicitare a d-nei D.M., de eliberare a

unei adeverințe pentru Casa de Pensii, așa cum rezultă din copia extras a registrului

de intrare–ieșire.

Nereale sunt și susținerile

intimatului–reclamant privind publicarea eronată a numelui său în Decretul Președintelui

României nr. 37/2000 și în M. Of. nr. 100bis/2000, deoarece la poziția din lista

publicată în Monitorul menționat anterior figurează o altă persoană Molit Vasilica,

care a obținut Certificat și apoi Titlu de Luptător pentru Victoria Revoluției din

Decembrie 1989.

Niciunul dintre recurenți

nu recunoaște că există un dosar întocmit potrivit prevederilor legale, care să

fi îndreptățit intimatul să i se atribuie certificatul de „Luptător pentru Victoria

Revoluției din Decembrie 1989 Remarcat pentru Fapte Deosebite” și ulterior să solicite

preschimbarea acestuia .

Pentru dosarele analizate

de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989,

considerate a îndeplini condițiile prevăzute de Legea nr. 42/1990, dar pentru care

nu au mai existat certificate tipizate, s-au emis adeverințe prin care s-a atestat

calitatea de Luptător în Revoluție a persoanei interesate și după data încetării

activității acestei Comisii, 13 mai 1997.

Prin O.U.G. nr. 184/1999

a fost abilitat recurentul-pârât

Secretariatul de Stat

pentru Problemele Revoluționarilor

să facă propuneri Președintelui României pentru

acordarea, prin decret, a titlurilor și brevetelor respective, numai pentru solicitanții

avizați favorabil de această Comisie, care au primit adeverințe de atestare a titlului

și au dovedit că au depus la Comisie cererile și dosarele ce-i îndreptățesc să obțină

acest titlu, propuneri ce puteau fi contestate în termen de 10 zile de la publicarea

listei în M. Of.

Intimatul–reclamant M.D.S.

nu a dovedit că dosarul său a făcut obiectul analizei Comisiei și că aceasta a decis

acordarea titlului solicitat, (documentele depuse în acest sens fiind neconcludente

și contrazise de înscrisurile noi depuse în recurs de pârâtul

Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor

) pe numele intimatului nefiind emis și

publicat Decretul prezidențial privind acordarea titlului de Luptător în Revoluție,

motiv pentru care dosarul intimatului de preschimbare, analizat în ședința

Secretariatului

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor

din 15 aprilie 2010 a fost respins, datorită

neîndeplinirii criteriilor prevăzute de art. 12 alin. (4) din H.G. nr. 1707/2006,

prin care s-au modificat și completat Normele metodologice de aplicare a Legii

nr. 41/2004, lipsind copia certificatului doveditor al titlului acordat și copia

după Brevetul de atestare a titlului.

Se constată că în mod

corect pârâtul

Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor

a refuzat preschimbarea unui certificat care nu a fost emis și eliberarea unui titlu

cu încălcarea procedurii speciale prevăzută de Legea nr. 42/1990, Legea nr. 341/2004,

H.G. nr. 566/1996 și H.G. nr. 1412/2004, nefiind în nici un caz vorba de refuzul

nejustificat de a soluționa o cerere legitimă, în sensul art. 1 și art. 2 alin.

(1) lit. i) sau art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, ci dimpotrivă, de respectarea

dispozițiilor legale.

Nici recurenta-pârâtă

Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 nu poate fi obligată

să avizeze favorabil o propunere a

Secretariatului de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor

pe care acesta în mod justificat nu a

înaintat-o, așa cum deja s-a arătat și nici să preschimbe un certificat cu încălcarea

dispozițiilor legale.

recurs

Pentru toate aceste considerente,

în temeiul art. 304 pct. 9 din C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursurile și va modifica în tot sentința

în sensul că va respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Secretariatul de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinței

nr. 521 din 18 noiembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ

și fiscal.

Modifică în tot sentința atacată, în sensul că

respinge cererea formulată de reclamantul M.D.S.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 noiembrie

2011.